O dronă a fost doborâtă și a explodat la aproximativ 800 de metri de perimetrul unei centrale nucleare din Ucraina, a anunțat joi Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Directorul general Rafael Grossi a avertizat că „din nou, dronele zboară mult prea aproape de centralele nucleare, punând în pericol siguranța nucleară”, scrie The Guardian.
Potrivit agenției, observatorii de la fața locului au raportat că 22 de drone au fost detectate în zona de monitorizare a centralei nucleare din sudul Ucrainei, miercuri noaptea și joi dimineață, unele apropiindu-se la doar 500 de metri.
În jurul orei 1:00 s-au auzit focuri de armă și explozii. Ulterior, echipa AIEA a vizitat locul, lângă orașul Pivdennoukrainsk, regiunea Mîkolaiv, unde drona a căzut, și a constatat existența unui crater de circa 4 metri pătrați.
„Structuri metalice din apropiere au fost lovite de schije, iar geamurile vehiculelor aflate lângă zona de impact au fost sparte. O linie electrică a căzut, dar nu era conectată la centrală... Din fericire, incidentul de noaptea trecută nu a provocat daune centralei nucleare din sudul Ucrainei. Data viitoare s-ar putea să nu fim atât de norocoși”, a declarat Grossi. Nu s-au înregistrat victime.
AIEA a mai precizat că centrala de la Zaporojie, aflată sub control rusesc, a rămas fără alimentare electrică mai mult de 48 de ore, după ce liniile externe au fost distruse pentru a zecea oară de la începutul conflictului. Alimentarea este esențială pentru răcirea combustibilului reactorului și prevenirea unui accident nuclear. Generatoarele diesel de urgență au fost pornite.
Potrivit unui raport al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Rusia este responsabilă pentru „încălcări răspândite și sistematice” ale dreptului internațional privind tratamentul prizonierilor de război ucraineni, inclusiv „execuții arbitrare”.
Documentul mai semnalează cazuri de tortură, rele tratamente, negarea dreptului la un proces echitabil și condiții nesigure de detenție și transfer. Raportul, publicat joi la Viena, este rezultatul unei misiuni a trei experți însărcinați să analizeze situația prizonierilor ucraineni.
Aceștia au constatat că Rusia nu îi recunoaște ca prizonieri de război, ceea ce „deschide calea pentru urmăriri penale doar pentru participarea la ostilități”. „Misiunea a documentat un număr mare de execuții arbitrare și omoruri atribuibile Federației Ruse, atât pe câmpul de luptă, cât și în detenție”, se arată în raport.
La ONU, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat NATO și Uniunea Europeană că, prin sprijinul acordat Ucrainei, au declarat „un război real” împotriva Rusiei. Afirmațiile au fost catalogate de Marea Britanie drept „distorsiuni fanteziste”.
Declarațiile lui Lavrov, făcute la reuniunea G20 a miniștrilor de externe, au venit la două zile după ce președintele SUA, Donald Trump, a adoptat o poziție mai dură față de Moscova, lăudând efortul de război al Ucrainei și afirmând că aliații NATO ar trebui să doboare avioanele rusești care le încalcă spațiul aerian.
Șefa diplomației britanice, Yvette Cooper, l-a confruntat direct pe Lavrov, condamnând „războiul neprovocat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”.
Statele Unite au aprobat vânzarea a până la 400 de rachete aer-aer avansate și echipamente conexe, în valoare de 1,23 miliarde de dolari, către Germania, aliat NATO.
„Vânzarea va îmbunătăți capacitatea Germaniei de a răspunde amenințărilor actuale și viitoare”, a transmis Agenția americană pentru cooperare în domeniul apărării. Anunțul a venit după ce cancelarul german Friedrich Merz a promis „toate măsurile necesare pentru a asigura o descurajare eficientă” împotriva incursiunilor militare ruse.
În ultimele săptămâni, avioane și drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei și României, membri NATO, iar zboruri suspecte de drone au fost raportate și în Danemarca și Norvegia.
Atacurile rusești de joi au lăsat temporar fără curent peste 70.000 de locuitori din regiunea Cernihiv, în nordul Ucrainei.
Potrivit operatorului local de distribuție, 29.000 de consumatori au rămas fără energie în Cernihiv și zonele învecinate, iar alți 43.000 în orașul Nijîn. Lucrările de reconectare erau în desfășurare. Ținte au fost și instalațiile energetice din Vinița, unde au avut loc pene de curent și incendii.
Cancelarul Friedrich Merz pledează și pentru ca Uniunea Europeană să deblocheze până la 140 de miliarde de euro din activele rusești înghețate, pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei. Planul ar presupune un împrumut european fără dobândă, garantat cu aceste active, care ar rămâne înghețate până când Rusia va plăti reparații de război.
Președintele Volodimir Zelenski a prezentat planuri de extindere a exporturilor de drone și de consolidare a parteneriatelor tehnologice, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanții unor companii americane precum Amazon, Bank of America și Westinghouse.
„Țara noastră are o industrie puternică de producere a dronelor și peste 300 de companii de tehnologie. Cred că aceasta este o direcție nouă pentru economia noastră. Anul acesta vom deschide exporturile de noi tehnologii doar către țările pe care ne putem baza”, a spus Zelenski.
Liderul ucrainean a adăugat, într-un interviu pentru Axios, că este pregătit să își încheie mandatul odată ce războiul se va sfârși.
„Obiectivul meu este să termin războiul, nu să continui să candidez”, a declarat el, răspunzând criticilor privind suspendarea alegerilor în timpul conflictului.
Zelenski a avertizat că, dacă invazia nu încetează, „Kremlinul va deveni o țintă, iar oficialii ruși ar trebui să își verifice adăposturile antiaeriene”.