Avertismentul lui Zalujnîi pentru UE: „Războiul bate la ușile vecinilor noștri. Sunt vecini cu noi pe un etaj îngust, numit Europa”

Războiul din Ucraina arată că, în prezent, nicio țară din lume nu este capabilă să ducă de una singură un conflict modern de mare intensitate, iar statele europene încă nu sunt pregătite pentru o confruntare militară directă cu Rusia, țară care a învățat din greșeli și are o armată și industrie mult mai bine pregătite după aproape patru ani de război cu trupele Kievului, a avertizat fostul șef al armatei ucrainene, generalul Valeri Zalujnîi, într-o amplă analiză publicată în Eastern Flank Institute.

„Patru ani de conflict (în Ucraina) au provocat o revoluție în arta războiului. Putem vorbi deja cu certitudine despre nașterea unui nou tip de război și despre schimbările radicale în arta războiului pentru întregul secol 21. Una dintre principalele caracteristici ale unui astfel de război este că nicio țară din lume nu este capabilă să suporte singură nivelul actual de intensitate a conflictului și să satisfacă pe deplin întregul complex de nevoi de apărare”, a afirmat Zalujnîi.

Valeri Zalujnîi, care în prezent este ambasadorul Ucrainei la Londra, a apreciat că „este dificil” de prezis dacă un război precum cel din Ucraina va avea loc și în altă țară europeană.

„Un lucru este clar: Rusia se militarizează, economia sa e pe picior de război, iar societatea rusă este hrănită cu propagandă. Merită să vă gândiți, dragi vecini, ce făcea (Rusia) ieri la voi acasă”, a spus fostul șef al armatei ucrainene.

Rușii nu văd niciun motiv să se oprească în acest moment. Războiul din centrul Europei i-a afectat nu doar pe ucraineni. Războiul a devenit global și va bate la ușa vecinilor în orice moment. Sunt vecini care locuiesc cu noi pe un etaj îngust, numit Europa.

Zalujnîi a amintit despre modul în care NATO a reacționat în cazul incursiunii dronelor rusești din Polonia din luna septembrie și în special episodul încălcării spațiului aerian al Estoniei de avioane MiG-31 ale Federației Ruse.

În cazul incursiunii din Estonia, reacția NATO a venit din partea a două avioane de vânătoare italiene F-35.

„The Telegraph a descris elocvent reacția NATO: Italienii au început procedura standard de interceptare cu un salut, prin înclinarea rapidă, stânga-dreapta, a aripilor. Rușii le-au răspuns la salut printr-o manevră similară. Apoi unul dintre piloți a ridicat mâna și a făcut cu mâna într-un mod prietenos. În următoarele 12 minute, piloții italieni i-au escortat pe ruși până la enclava rusă Kaliningrad – o perioadă de timp fără precedent pentru o incursiune în spațiul aerian NATO”, a relatat actualul ambasador al Kievului la Londra.

UE își propune să se reînarmeze până în 2030, Zalujnîi spune că acest obiectiv este „nerealist”

În luna martie, Parlamentul European a aprobat „Cartea Albă a apărării” europene, un document prin care Europa își propune ca, până în 2030, să se reînarmeze pentru a dispune de o „descurajare credibilă”, după cum a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-un discurs rostit la Academia militară regală daneză de la Copenhaga.

„Până în 2030, Europa trebuie să aibă o postură solidă de apărare europeană. (Documentul) Pregătire 2030 înseamnă a fi reînarmați și a avea dezvoltate capabilități pentru a dispune de descurajare credibilă. Pregătire 2030 înseamnă a avea o bază a industriei de apărare care să fie un avantaj strategic. Dar pentru asta, trebuie să ne mișcăm acum”, a subliniat Ursula von der Leyen.

O primă prioritate ar trebui să fie, în opinia președintei CE, creșterea cheltuielilor pentru apărare.

„Reconstruirea apărării europene va necesita investiții masive în mod susținut, atât publice, cât și private. Iată de ce Comisia a prezentat un plan pentru alocarea a unei a 800 de miliarde de euro investiții în apărarea europeană. Acesta include un nou instrument, numite SAFE, care poate debloca rapid 150 de miliarde de euro pentru statele membre. Acest lucru ne va ajuta să cumpărăm mai bine, mai rapid și mai european și va facilita achizițiile comune”, a spus von der Leyen.

Zalujnîi a arătat că Europa este în urma SUA și a Chinei în materie de inteligență artificială, tehnologii cuantice, roboți militari sau arme hipersonice și că atingerea unor astfel de obiective până în 2030 este „nerealistă” și că, până atunci, țările UE vor trebui să se bazeze în continuare exclusiv pe NATO și SUA pentru a-și asigura propria securitate.

Ce trebuie luat în calcul de europeni în cazul unui conflict militar cu un adversar precum Rusia

„Cartea albă pentru perioada de până în 2030 nu prevede obiectivul principal – crearea unor structuri militare comune în cadrul UE și a unor organisme și structuri capabile să le gestioneze”, a comentat Valeri Zalujnîi acest document. „În ciuda declarațiilor din Cartea albă, că UE se va pregăti să descurajeze agresiunea militară externă și că, în acest scop, statele membre ale UE trebuie să dispună de întregul spectru de capacități militare, nu este încă clar cine din UE va fi responsabil pentru implementarea proiectelor comune, dezvoltarea capabilităților comune, precum și gestionarea și utilizarea acestor capabilități în cadrul de exemplu, operațiuni comune sau controlul spațiului aerian în afara granițelor NATO”.

„Aș dori să adaug, de asemenea, că în cei aproape patru ani de război din Ucraina, Rusia a învățat sistematic să lupte mai bine. A construit deja o nouă armată care adună, analizează și implementează imediat experiența de luptă. Toate acestea culminează cu dezvoltarea de noi doctrine și programe de instruire”

Referindu-se la o viitoare pregătire pentru un război de intensitate mare, precum cel dintre Rusia și Ucraina, generalul Valeri Zalujnîi a venit cu următoarele sfaturi:

• Războiul poate fi lung. Și acest lucru schimbă complet abordarea organizării forțelor armate în sine.
• Noile tehnologii au intrat pe câmpul de luptă, a căror stăpânire necesită nu numai înlocuirea armelor, ci și o schimbare radicală a strategiei, doctrinei și antrenamentului.
• Războiul a devenit într-adevăr hibrid. Se desfășoară cu o brutalitate nemiloasă atât pe prima linie, cât și în interiorul țării, folosind toate posibilitățile, inclusiv informațiile, ale statului.
• În conflictele contemporane, rolul sectorului privat a crescut și continuă să crească, ceea ce necesită o abordare complet diferită a relației dintre stat și afaceri. Se creează așa-numitul parteneriat public-privat, care prevede admiterea antreprenorilor și a capitalului străin nu numai la producție, ci și la proiectarea armamentului și a echipamentelor militare.
• În condițiile războiului de uzură, cadrele militare sunt de mare importanță. Pregătirea și educația lor devin cruciale. Acest lucru este valabil nu numai pentru gestionarea operațiunilor militare, ci și pentru sectorul apărării, unde, în condițiile integrării centrelor științifice și a producției, este necesară integrarea universităților și, de exemplu, a birourilor de proiectare.
• Succesul operațiunilor de luptă este garantat de logistică eficientă și de aprovizionarea materială și tehnică. Ele devin ținte prioritare în războiul de uzură. Din păcate, aceste probleme nu pot fi rezolvate doar prin întreținerea coridoarelor de transport. De asemenea, este important să ne amintim că baza logisticii este o aprovizionare neîntreruptă, inclusiv energie electrică, care, după cum știți deja, nu trebuie doar protejată, ci și apărată. Lipsa acestei electricități are un efect dureros atât asupra infrastructurii civile, cât și asupra populației.

În concluzie, precizează Valeri Zalujnîi, „securitatea europeană, indiferent de obiectivele declarate în document, va continua să depindă exclusiv de perseverența Ucrainei și a forțelor sale armate, precum și de un viitor parteneriat viabil”.