Antena 3 CNN › Externe › Boris Pistorius i-a prezentat scuze lui Elbridge Colby, după ce a spus că poziția sa despre atacurile ucrainene este „stupidă”

Boris Pistorius i-a prezentat scuze lui Elbridge Colby, după ce a spus că poziția sa despre atacurile ucrainene este „stupidă”

Adrian Dumitru
4 minute de citit Publicat la 15:04 20 Noi 2026 Modificat la 15:04 20 Noi 2026
Ministrul Apărării din Germania, Boris Pistorius. Foto: Getty Images

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, și-a cerut personal scuze pentru declarațiile anterioare în care a calificat drept „o afirmație destul de stupidă” criticile unui oficial de rang înalt al Pentagonului la adresa atacurilor ucrainene pe teritoriul Rusiei. „Mi-am cerut scuze pentru cuvintele alese”, a declarat Pistorius, vineri, într-un interviu telefonic acordat Politico. El a precizat că a discutat miercuri seară, la telefon, cu Elbridge Colby, principalul oficial al Pentagonului pentru politica de apărare.

Pistorius a insistat, însă, că nu și-a schimbat poziția de susținere a atacurilor ucrainene. „Dar am precizat și că, iar el vede lucrurile la fel, pur și simplu avem opinii diferite în această privință”.

Cele două părți „acceptă că au opinii diferite”, a spus Pistorius. Scuzele vin după o confruntare publică la reuniunea de marți a țărilor care oferă sprijin militar Ucrainei, desfășurată la Bruxelles.

Colby a pus sub semnul întrebării eficiența atacurilor ucrainene cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii petroliere rusești și a altor ținte, susținând că acestea au contribuit prea puțin la încheierea războiului sau la oprirea avansului forțelor ruse.

La conferința de presă comună organizată după reuniune, Pistorius a declarat:

„Să critici asemenea atacuri din Rusia, menite să distrugă obiective militare strategice, este un lucru destul de stupid”.

Vineri, ministrul a recunoscut că limbajul său a fost nepotrivit, explicând că a ales o expresie greșită atunci când a răspuns unei întrebări în limba engleză.

„Nu ar fi trebuit să fac asta”, a spus el.

În timpul reuniunii de marți, ministrul britanic al apărării, Wes Streeting, a susținut, de asemenea, Ucraina, dar a folosit un limbaj mai moderat pentru a-și exprima dezacordul cu Colby.

„Nu este treaba noastră să îi spunem Ucrainei cum să își ducă războiul”, a declarat el.

Schimbul de replici a evidențiat diferențele dintre SUA și Germania privind strategia militară a Ucrainei, într-un moment în care Germania contribuie la finanțarea dezvoltării și producției de arme ucrainene cu rază lungă de acțiune și este cel mai mare susținător financiar al Ucrainei.

Disputa cu Colby nu este singurul semn al divergențelor dintre Statele Unite și Europa privind Ucraina.

După întâlnirea de joi cu dictatorul Vladimir Putin, președintele american, Donald Trump, i-a sunat pe aliații europeni pentru a se plânge de ceea ce a descris drept risipirea a miliarde de dolari pentru sprijinirea Ucrainei într-un conflict care provoacă atât de multe victime.

Pistorius a insistat că dezacordul cu Colby nu va afecta cooperarea bilaterală în domeniul apărării, pe care ambele țări încearcă să o consolideze prin producția comună de armament.

Statele Unite furnizează, de asemenea, echipamente militare esențiale, precum sistemele de apărare antiaeriană Patriot și avioanele de luptă F-35.

„Suntem aliați, suntem parteneri. Dar asta nu înseamnă că trebuie să fim de acord asupra tuturor lucrurilor”, a declarat Pistorius, adăugând că afirmațiile sale nu vor tensiona relațiile.

El l-a descris pe Colby drept un interlocutor important și a apreciat dialogul strâns pe care îl menține atât cu acesta, cât și cu secretarul american al apărării, Pete Hegseth.

Implicații mai ample

În privința Ucrainei, Pistorius a făcut distincția între sprijinirea Ucrainei pentru dezvoltarea armelor cu rază lungă de acțiune și deciziile privind utilizarea acestora.

„Acestea sunt decizii pe care trebuie să le ia ucrainenii”, a declarat el.

„Îi sprijinim să dezvolte și să producă sisteme de armament care permit asemenea operațiuni, dar nu numai atât”.

El a descris atacurile ucrainene în adâncimea teritoriului rus drept „țintite și strategice” și a insistat că acestea „nu sunt îndreptate împotriva populației civile”, spre deosebire de atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice, de alimentare cu electricitate și apă din Ucraina.

Divergențele apar în timp ce administrația Trump le cere aliaților europeni să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare, în cadrul unei abordări pe care Statele Unite o numesc „NATO 3.0”.

În același timp, Germania încearcă să păstreze sprijinul militar american și să extindă cooperarea industrială.

„Aliații europeni ai NATO au nevoie de forțele armate americane”, a declarat Pistorius.

„Dar, în egală măsură, Statele Unite au nevoie de relații strânse cu aliații lor europeni și de bazele lor militare din Europa, inclusiv din Germania”.

Pistorius a susținut continuarea discuțiilor în formatul Bergen, promovat de Statele Unite, un grup informal și restrâns de aliați NATO care analizează modalitățile prin care Europa poate prelua o parte mai mare a responsabilității pentru apărarea continentului.

Întrebat dacă Germania ar putea găzdui viitoare reuniuni în acest format sau dacă ar putea încerca să preia principala funcție de comandă militară a NATO, ocupată în mod tradițional de un american, Pistorius a răspuns:

„Acest lucru va deveni clar în următoarele săptămâni. Important este ca ei să continue să transmită clar că privim NATO 3.0 ca pe o misiune comună pentru viitor”, a spus el.

Pistorius a comentat și o propunere americană potrivit căreia Ucraina ar urma să cedeze teritorii din Donbas în schimbul aderării la NATO, în cadrul negocierilor pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

„Până acum, cunosc propunerile doar din relatările presei”, a declarat el, adăugând că asemenea opțiuni nu ar trebui discutate public, ci „cu Ucraina și cu toate celelalte părți implicate, inclusiv cu europenii”.

„Nu poți negocia asemenea lucruri peste capul celor implicați”, a declarat Pistorius.

„Orice idee merită analizată, dar nu toate ideile sunt la fel de bune. În privința acestei propuneri, nu știu în ce categorie se încadrează”, a adăugat el.

„Va trebui să vedem ce se întâmplă în negocierile viitoare”.

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole