Grupurile parlamentare PSD, AUR și PACE–Întâi România vor depune marți moțiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Intitulată “STOP ‘Planului Bolojan’ de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, moțiunea acuză Executivul de politici economice care ar conduce la „sărăcirea populației” și la „înstrăinarea activelor strategice ale statului”.
Documentul critică dur programul de guvernare, inclusiv măsurile de reformă fiscală, planurile de listare sau vânzare a unor companii de stat și politicile sociale și economice ale Guvernului, pe care inițiatorii le consideră lipsite de consultare și cu efecte negative asupra economiei și nivelului de trai.
“România nu este o marfă, iar companiile statului nu sunt active de lichidat pentru a acoperi eșecuri politice. Guvernul condus de Ilie Bolojan a ajuns într-un punct în care confundă deliberat reforma cu vânzarea și strategia cu improvizația.
Sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor „analize exploratorii” redactate pe repede înainte, Executivul pregătește cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii, fără consultare în coaliție, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare politică. În același timp, discursul public al Guvernului ridică întrebări serioase. Se vorbește despre faptul că românii ar fi pregătiți să investească masiv în aceste listări. O minciună sfruntată!
De fapt, se pregătește o operațiune care nu are nimic în comun cu interesul public, o acțiune opacă, în avantajul unor cercuri restrânse, orchestrată tocmai de către cei care trâmbițează transparența: pachete din companii strategice ale statului sunt scoase din circuitul transparent al pieței și direcționate, ocolind Bursa de Valori, prin mecanismul de plasare accelerată, către investitori selectați, în condiții stabilite discreționar, la prețuri mai mici decât cele reale. Vorbim despre un mecanism care exclude românii de la participare și mută bani din proprietatea statului în buzunarele private ale unor cercuri obscure de interese”, se precizează în textul moțiunii de cenzură.
Ilie Bolojan, criticat pentru listarea companiilor
Inițiatorii vorbesc despre tranzacții din care statul român ar pierde miliarde de lei prin subevaluarea activelor.
“Practic, sunt bani evaporați din patrimoniul public, la dispoziția premierului Bolojan, prin pixul vicepremierului Gheorghiu,. Iar efectele nu se opresc aici: scade valoarea acestor companii, scade influența statului în sectoare strategice, iar în cazul Romgaz se coboară sub praguri de control esențiale. Este o decizie care slăbește poziția statului exact acolo unde ar trebui să fie mai puternic”.
“Dacă asta nu este subminare a economiei naționale, atunci ce este?”, întreabă inițiatorii moțiunii.
Textul acuză Guvernul că pregătește vânzarea sau listarea pe bursă a unor companii de stat profitabile sub pretextul unor obligații din PNRR și al unei urgențe bugetare, susținând că procesul ar fi grăbit, netransparent și lipsit de consultare publică sau parlamentară.
Sunt vizate companii precum CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica și Romgaz, despre care se afirmă că sunt evaluate sub valoarea reală sau că reprezintă active strategice care ar trebui consolidate, nu înstrăinate. În acest context, măsurile sunt prezentate ca o pierdere de control al statului asupra unor sectoare esențiale și ca o diminuare a veniturilor publice prin vânzarea de participații profitabile.
De asemenea, se susține că invocarea PNRR nu ar justifica aceste decizii, iar listarea unor companii nu ar reduce deficitul bugetar, ci ar afecta capacitatea statului de a încasa dividende și de a interveni în economie. În plus, sunt criticate includerea unor companii din apărare în proces și lipsa unei strategii coerente, în contrast cu alte state europene care își consolidează participațiile statului.
“Cazul CEC Bank este emblematic. O bancă profitabilă, stabilă, cu rol esențial în finanțarea economiei reale, este tratată ca o problemă tocmai pentru că susține programe guvernamentale. Vorbim despre o instituție cu profit de aproximativ 668 de milioane de lei, cu active de aproape 100 de miliarde de lei și capitaluri proprii de peste 5 miliarde de lei.Și totuși, această bancă este evaluată pentru listare la doar 5,4 miliarde de lei.
Această evaluare nu rezistă niciunei analize serioase. Comparată cu instituții precum Banca Transilvania sau BRD, rezultă o subevaluare evidentă, de ordinul miliardelor. Tradus simplu: statul român este pregătit să vândă un activ strategic la jumătate de preț printr-o decizie politică care favorizează cumpărătorii și prejudiciază direct interesul public.
Mai mult decât atât, statul a investit în 2025 încă 1 miliard de lei în această bancă. Astăzi, aceeași bancă este scoasă la vânzare la o valoare care nici măcar nu reflectă această investiție.
În logica premierului Bolojan, faptul că CEC Bank acordă credite pentru IMM-uri, agricultură sau locuințe pentru tineri nu mai este un avantaj, ci o problemă care trebuie „corectată” prin listare. Este o abordare cinică și profund periculoasă: statul este invitat să renunțe la unul dintre puținele instrumente prin care poate interveni acolo unde piața eșuează.
Aceeași lipsă de logică se regăsește și în cazul SALROM. Într-un moment în care România descoperă că deține resurse de grafit de importanță strategică pentru industria europeană și pentru tranziția energetică – existând deja proiecte majore și cereri de finanțare de aproximativ 450 de milioane de euro – Guvernul vine cu propunerea de a deschide compania către capital privat.
Evaluarea de aproximativ 616 milioane de lei ignoră complet această dimensiune strategică, dar și potențialul companiei în urma exploatării zăcământului de grafit. Exact când valoarea reală a acestor resurse începe să crească, statul este împins să renunțe la control. Este ca și cum ai scoate la vânzare o proprietate imediat după ce ai aflat că sub ea se află rezerve de petrol.
Propunerile privind Hidroelectrica și Romgaz merg în aceeași direcție. Două companii profitabile, piloni ai securității energetice, care contribuie anual cu peste 5,4 miliarde de lei la buget, sunt transformate în ținte pentru vânzări accelerate.
Este o recunoaștere implicită a incapacității de guvernare în interesul României, iar soluția pe care o oferă premierul Ilie Bolojan prin vocea vice-premierului Oana Gheorghiu nu este reforma managementului, ci pur și simplu cedarea controlului. Într-un context energetic volatil, după lecțiile dure ale liberalizării haotice din 2022, o astfel de decizie este complet lipsită de viziune și toxică.
Guvernul a introdus ad-hoc în dimineața ședinței documentul cu lista exploratorie, respectiv CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română și alte companii strategice, fără analiză și fără dezbatere în Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9, organism prezidat chiar de doamna Gheorghiu. Decizia a fost strecurată pe sub radar, fără timp real pentru evaluare și fără dezbatere”.
"Statul pierde dividendele anuale aferente participațiilor vândute"
Textul spune că invocarea PNRR în sprijinul acestui “jaf anunțat nu se susține”. Jalonul 443 vizează 3 companii din energie și transporturi și poate fi îndeplinit prin restructurare. Lista anunțată public nu are legătură cu acest jalon, iar termenul, adică august 2026, nu mai permite o listare corectă, fapt confirmat chiar de vicepremierul Gheorghiu, mai spus inițiatorii.
Ei precizează că listarea nu reduce deficitul bugetar, deși promotorii acestui demers susțin contrariul prin adevărate campanii de dezinformare în spațiul public. În schimb, statul pierde dividendele anuale aferente participațiilor vândute:
“Un alt mit prin care Gheorghiu și Bolojan își justifică acțiunea este cel al instituirii bunei guvernanțe și eliminarea sinecurilor la companiile profitabile. Însă Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate și au reguli de transparență și guvernanță în vigoare. Vânzarea unor pachete suplimentare nu aduce schimbări în administrare, dar reduce veniturile statului. Și este alarmantă graba cu care se încearcă vânzarea netransparentă a unor pachete consistente de acțiuni.
Listarea este un instrument util pentru companii ineficiente. Aplicarea acesteia la companii profitabile înseamnă diminuarea participației statului, adică sărăcirea cu bună știință a României. Să ne răspundă Ilie Bolojan și Oana Gheorghiu de ce țara noastră ar trebui să meargă pe contrasens, în timp ce Franța, Germania și alte state europene își consolidează chiar acum patrimoniul statal prin companii strategice?
Măsura nu are fundament procedural, nu răspunde unei obligații din PNRR și nu produce efecte bugetare pozitive. Nu a fost discutată nici în coaliția de guvernământ și nici nu a fost prezentată Parlamentului. Nu a fost supusă unei dezbateri reale! A fost livrată direct în ședința de Guvern, ca un document care trebuie acceptat în bloc. Nu acceptăm această formă de impunere administrativă a unor decizii cu impact strategic și efecte pe termen lung pentru România.
Ca și cum nu i-ar fi îndeajuns că vinde cele mai prețioase active ale statului, premirul și vicepremierul vor să se descotorosească inclusiv de industria de apărare! Nota Cabinetului Viceprim-ministrului include în analiză Romarm/Uzina Mecanică Cugir, Avioane Craiova și Romaero, propunând listarea la bursă a unor companii din sectorul de apărare. În contextul geopolitic actual, creșterea cheltuielilor NATO la 2,5% din PIB, războiul din Ucraina, consolidarea industriei europene de apărare, această propunere este lipsită de orice viziune pentru securitatea României.
Invocarea PNRR este, după cum am arătat deja, o perdea de fum. Jaloanele nu cer vânzări rapide, ci pași concreți și planificați. Premierul Bolojan a ales însă cea mai radicală interpretare, pentru a grăbi decizii care, în mod normal, ar necesita luni de analiză și consultare. Nu există nicio obligație reală de a vinde acum.
Toate aceste elemente conturează imaginea unui Executiv care nu mai guvernează în interesul României. Un guvern care acționează haotic, fără dialog și fără responsabilitate, care tratează activele statului ca pe niște bunuri dispensabile și care confundă administrarea cu înstrăinarea.
Când soluția la orice problemă devine „vindem rapid ce merge bine”, nu mai vorbim despre reformă. Vorbim despre eșec! Iar aceste derapaje continue nu mai pot fi corectate din interiorul aceluiași guvern”.
Ilie Bolojan, acuzat pentru că ar fi luat măsuri de austeritate
Textul critică puternic politica economică a Guvernului Bolojan, acuzând o deteriorare a situației financiare a României. Se susține că statul a crescut taxele și a redus veniturile populației, în timp ce cheltuielile publice nu au scăzut, ceea ce ar indica o presiune mai mare pe cetățeni și pe mediul de afaceri local.
“Evoluția finanțelor în ultimul an ne indică un stat extrem de cheltuitor în anumite domenii, în speță în cele netransparente, care sub masca curățeniei administrative a început să extragă din ce în ce mai mulți bani de la populație și de la companiile locale, pentru a-și hrăni în continuare îndeplinirea unor promisiuni asumate netransparent. Deși în disonanță cu discursul public al puterii, execuția bugetară validată de Eurostat aruncă în aer ridicolul propagandei.
În timp ce vă asumați măsuri care și-ar fi dovedit eficacitatea, deficitul bugetar real, cel calculat conform standardelor europene, ESA, a fost de 7,9% din PIB, nu 7,65% așa cum ați clamat în declarațiile de presă, numite de fiecare dată, impropriu, conferințe de presă.
Mai grav, cheltuielile statului au rămas blocate la 43,3% din PIB, identice cu cele din 2024, spulberând mitul marelui reformator. Ați înghețat pensiile, ați redus salariile unor bugetari de rând, dar statul continuă să coste la fel de mult. În realitate, tăierile dumneavoastră au vizat doar cetățeanul de rând, în timp ce structurile de forță și privilegiile au rămas intacte.
Deși vă pretindeți mare liberal, ați votat liniștit de două ori înjumătățirea pragului pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților în IT, construcții și agricultură, și creșterea TVA la 21%. Ați luat totul de la cetățenii și de la antreprenorii români, fără a reduce în vreun fel cheltuielile statului și fără a impune o disciplină fiscală multinaționalelor, care continuă să-și externalizeze profiturile. Ați ales calea simplistă, primitivă, invalidată de crizele trecute, de a taxa și mai mult munca și capitalul autohton, în loc să verificați mecanismele de optimizare fiscală ale marilor companii străine”.
Sunt invocate date economice privind creșterea deficitului, inflația și scăderea activității în industrie, servicii și construcții, sugerând o slăbire generală a economiei și a nivelului de trai. Măsurile fiscale sunt prezentate ca fiind concentrate pe populație și firme mici, fără o reformă reală a cheltuielilor statului sau a marilor companii.
"Expresia unei prăbușiri fără echivoc a nivelului de trai"
De asemenea, textul critică prioritizarea unor cheltuieli precum înarmarea și alte obligații externe, în detrimentul investițiilor sociale și economice interne. Sunt menționate efecte sociale negative: pierderea puterii de cumpărare, scăderea veniturilor în sectoare publice și creșterea numărului de persoane afectate de măsuri fiscale.
“România este astăzi singura țară din Uniunea Europeană aflată oficial în criză, cu o inflație care explodează în timp ce industria se prăbușește. În primele două luni ale anului 2026, volumul cifrei de afaceri din serviciile prestate populației a scăzut cu 10,7%. Este expresia unei prăbușiri fără echivoc a nivelului de trai. Industria prelucrătoare dă semne de agonie, cu o scădere a comenzilor noi de 4,2%, industria energetică, de altfel stâlpul suveranității noastre, a picat cu 10,6%, iar volumul lucrărilor de construcții inginerești, acele investiții cu care vă tot lăudați, a scăzut cu 4,7%.. Iată așadar tabloul de manual al stagflației: o economie care se micșorează sub povara unor taxe pe consum care au devenit insuportabile.
Pe undeva, urmați cu fidelitate modelul economic impus în alte state , fără a cunoaște și fără a înțelege că acest model a eșuat. Ați crescut cotele TVA , îngropând astfel creșterea economică și puterea de cumpărare. Astfel încât la noi în țara reală pe care refuzați să o cunoașteți, la capătul a trei semestre pline de măsurile pachetelor și pachețelelor fiscale, simțim deja gustul amar al austerității care îi îmbogățește doar pe apropiații regimului.
În tot acest tablou al incompetenței și al neputinței, alocarea discreționară a resurselor demonstrează încă odată cât de mult cei de la putere se interesează de soarta românilor și a micilor antreprenori. În timp ce tăiați pragul pentru micro-întreprinderi la 100.000 de euro, condamnând la faliment mii de firme, în timp ce impozitați mamele aflate în concediu de îngrijire, găsiți fără probleme normal să împrumutați 16 miliarde de euro pentru programe de înarmare. Fără a nega necesitatea securității naționale, pe fondul acestei sărăciri accelerate a populației, ne putem întreba măcar retoric pe cine vor mai apăra acele capabilități,?! Tot din aceeași categorie, pare că v-ați resemnat înainte de orice altă cale de atac, cu privire la plata celor 666 de milioane de euro către Pfizer, un jaf din banii publici care ar fi acoperit ansamblul lipsurilor din sistemul de educație”
În final, este susținut că actuala guvernare ignoră dialogul și propunerile alternative, ceea ce ar duce la tensiuni sociale și la o direcție economică greșită. Sunt cerute politici mai orientate spre protejarea populației, investiții și reducerea inegalităților, în locul măsurilor actuale considerate austeritate excesivă.
“Pentru a vă asigura protecția politică, ați preluat, fără niciun filtru, toate aberațiile unei birocrații transnaționale, rupte total de realitățile din Europa și din România. Pentru a fi primul din clasă în fața acestor birocrați, ați preluat pe nemestecate tot ce vi s-a cerut. Nici măcar nu ați schițat intenția de explica și de a apăra particularitățile economiei naționale, cum vedem că fac toate celelalte state membre ale Uniunii Europene!”.
Ilie Bolojan a fost acuzat și de "zoomorfizare"
Ilie Bolojan este acuzat că ar fi folosit o formulare considerată „zoomorfizare” la adresa unor categorii de persoane, descrise metaforic ca „șobolani care rod din cămara statului”, ceea ce criticii consideră inadecvat pentru un demnitar de rang înalt, mai ales după ce nu și-ar fi exprimat regretul pentru afirmație.
"Cu totul nefericit, ați afirmat despre anumite categorii de persoane că sunt șobolani care rod din cămara statului, nu că se aseamănă unora. Ulterior, ați avut ocazia să vă cereți scuze, dar ați afirmat că nu regretați afirmația, ba mai mult, a fost o metaforă pentru a vă face înțeles oamenilor.
Domnule prim-ministru, chiar admițând că ați făcut acele afirmații din neștiință, aceasta nu reprezintă în vreun fel o scuză, mai ales că sub acest aspect nu pot exista nuanțe. Zoomorfizarea naturii umane este dezonorantă pentru dumneavoastră și total inadecvată cu funcția pe care încă o mai ocupați. Dar probabil că aveți o cultură istorică la fel de rudimentară ca și cea economică.
Când ocupați o funcție atât de înaltă ar fi trebuit să cunoașteți originea nazistă a unor astfel de asocieri. Ar fi trebit să știți că săptămânalul german Der Stürmer, ce a funcționat din 1923 până în 1945, uzita adesea de așa zisa metaforă a domniei voastre pentru a-i desemna pe cei indezirabili".