Închiderea completă a Strâmtorii Ormuz ar elimina din piaţă aproximativ 13,5 milioane barili/zi, în condiţiile în care prin acest coridor tranzitează zilnic circa 20 milioane barili de ţiţei şi produse petroliere, echivalentul a aproape o cincime din consumul global, arată o analiză realizată de preşedintele Asociaţiei "Energia Inteligentă", Dumitru Chisăliţă, potrivit Agerpres. Oficialul a mai spus că aproape 250 de nave sunt în aşteptare la intrarea sau ieşirea din artera energetică aflată între Iran și Oman.
În scenariul în care culoarul maritim din Golful Persic se închide complet, piaţa globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital.
"Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă. Este artera energetică a lumii. Prin acest coridor îngust dintre Iran şi Oman trec, în mod normal, aproximativ 20 milioane barili/zi de ţiţei (mb/zi) şi produse petroliere – aproape 20% din consumul global", a menţionat Chisăliţă.
El subliniază că, în lipsa unei alternative maritime directe, o blocare completă ar avea efect imediat asupra fluxurilor energetice globale. "Nu există ocolire maritimă directă. Dacă Ormuz se închide complet, piaţa globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital", a mai precizat autorul analizei.
Potrivit datelor MarineTraffic citate în analiză, aproximativ 250 de nave se aflau în aşteptare la intrarea sau ieşirea din strâmtoare la începutul lunii martie, dintre care circa 150 de tancuri crude şi LNG ancorate în Golful Persic şi aproximativ 100 de nave cargo şi petroliere în apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite şi Omanului.
În scenariul unei blocări totale, singura alternativă realistă rămâne transportul prin conducte către porturi situate în afara Golfului Persic. Conducta Est-Vest din Arabia Saudită are o capacitate de aproximativ 5 milioane barili/zi, iar conducta Habshan-Fujairah din Emiratele Arabe Unite poate transporta circa 1,5 milioane barili/zi.
"Flux normal prin Ormuz: 20 mb/zi. Capacitate alternativă prin conducte: 6,5 mb/zi. Deficit brut: 13,5 mb/zi. Aceasta înseamnă aproximativ 13% din producţia globală", explică Chisăliţă.
Pentru comparaţie, el aminteşte că şocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7%. "Aici vorbim de dublu", arată preşedintele AEI.
În ceea ce priveşte capacitatea de compensare, analiza indică faptul că suplimentarea producţiei în alte state ar putea aduce 0-0,5 milioane barili/zi în două săptămâni şi între 1 şi 2 milioane barili/zi în trei luni, în timp ce stocurile strategice globale, estimate la circa 1,5 miliarde barili, pot atenua temporar un deficit major.
"Stocurile strategice pot amortiza un şoc temporar, dar nu îl elimină complet dacă deficitul este mare şi prelungit", susţine Dumitru Chisăliţă.
Potrivit acestuia, un asemenea şoc de ofertă ar avea efecte în lanţ asupra economiei globale, prin presiuni inflaţioniste, creşterea costurilor logistice şi impact asupra ritmului de creştere economică.
Litrul de motorină ar putea ajunge la 10 lei în România
Într-o intervenţie telefonică, avută luni, la Antena 3 CNN, Dumitru Chisăliţă a subliniat că, momentan, Strâmtoarea Ormuz nu este închisă oficial. El a vorbit despre preţul petrolului care a ajuns la 82,37 dolari pe baril. Între timp, luni, un litru de motorină se vinde în benzinăriile din București cu prețuri cuprinse între 8,24 și 8,37 lei. Benzina costă, la rândul ei, între 7,92 și 8,07 lei pe litru, astăzi.
"Da, cumva există această situaţie tensionată, care, practic, de 48 de ore o vedem în zona Golfului. Această situaţie tensionată a aruncat în aer preţul la nivelul burselor internaţionale, s-a depăşit pragul de 80 de dolari per baril, tendinţa este, în continuare, de creştere, chiar dacă există anumite reveniri, care s-au derulat pe parcursul ultimelor 12 ore.
Având în vedere că România importă, totuşi, două treimi din importuri şi produsele petroliere necesare funcţionării sale, suntem puternic dependenţi de ceea ce se întâmplă la nivelul preţului pe plan mondial.
Există într-adevăr principala îngrijorare legată de modul în care ţiţeiul şi gazele naturale lichefiate pot să fie evacuate din zona Golfului Persic. Toate aceste vase sunt obligate să treacă prin Strâmtoarea Ormuz. Nu există o cale maritimă alternativă la această Strâmtoare Ormuz şi tocmai de aceea, cumva, de aici apare îngrijorarea foarte mare. Şi asta pentru că, chiar dacă această strâmtoare nu este oficial închisă şi-n ultimele 24 de ore, cel puţin 70 de nave au trecut prin această strâmtoare – e adevărat, unele dintre acestea au fost avariate ca urmare a unor atacuri din partea iraniană, dar, totuşi, ceea ce este important de menţionat: Strâmtoarea Ormuz nu este blocată. Sunt afectate rutele, sunt afectate intrările/ieşirile de nave, dar Strâmtoarea Ormuz nu este închisă oficial", a declarat preşedintele Asociaţiei "Energia Inteligentă" la Antena 3 CNN.
Strâmtoarea Hormuz, un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol
Situată între Iran (la nord) și Oman (la sud), Strâmtoarea Hormuz face legătura între Golful Persic și Golful Oman, respectiv Marea Arabiei. Altfel spus: artera energetică a Golfului Persic este unul dintre cele mai sensibile puncte strategice ale lumii, întrucât prin acest culoar maritim îngust tranzitează o parte semnificativă din petrolul exportat la nivel global.
Pe fondul escaladării conflictului din Orientul Mijlociu, declanșat sâmbătă, după atacurile militare lansate de Statele Unite și Israel asupra bazelor de rachete și navelor de război din Iran, au fost afectate şi livrările de energie, care au generat deja creșteri abrupte ale prețurilor petrolului.