Regimul teocratic iranian se clatină mai tare ca oricând la începutul lui 2026, după aproape două săptămâni de proteste intense la Teheran și majoritatea orașelor mari ale țării, iar situația pare doar că se înrăutățește pentru elita religioasă care conduce țara de aproape 47 de ani. Deși revolta iraniană nu pare să aibă un lider local în acest moment, fostul prinț moștenitor al coroanei imperiale iraniene, Reza Pahlavi, încearcă să preia conducerea mișcării de răsturnare a regimului mulahilor.
Fiul exilat al defunctului șah al Iranului a făcut un apel direct la protestatari să continue rezistența în fața regimului teocratic și a spus că aceste revolte reprezintă un moment decisiv pentru Iran.
În timp ce protestele s-au răspândit ca focul în tot Iranul, numele lui Reza Pahlavi a început să se audă din nou în Iran.
Intervenția sa a părut să fie motivul pentru care protestele s-au accentuat în ultimele ore, motiv pentru care regimul teocratic a hotărât să taie accesul populației la telefonie și internet. Această decizie nu a făcut decât să-i radicalizeze și mai multe pe protestatari.
De asemenea, retorică agresivă a ayatolahului Khamenei, care a spus că protestatarii sunt „dirijați de America”, a pus și ea paie pe foc.
Moștenitorul unei monarhii răsturnate
Reza Pahlavi, numit de monarhiștii iranieni Reza al II-lea al Iranului, este moștenitorul dinastiei Pahlavi, familia care a condus Iranul vreme de peste 50 de ani.
Tatăl său, Mohammed Reza a fost Șah al Iranului din 1941 și până în 1979, când a fugit din țară în timp ce protestele împotriva regimului său se transformau în Revoluția Iraniană. Până în 1953, Mohammed Reza Pahlavi a condus țara ca monarh ceremonial.
Din 1953, după ce serviciile secrete american și britanic au orchestrat o lovitură de stat împotriva prim-ministrului Mohammed Mossadegh, care naționalizase petrolul iranian, Mohammed Reza Pahlavi s-a impus ca monarh absolut la Teheran.
Mohammed Reza Pahlavi a patronat un regim considerat brutal și autoritar, însă cu un puternic caracter secular. Pahlavi a intrat deseori în conflicte dure cu islamiștii iranieni, care doreau o societate tradiționalistă și condusă pe bază de valori religioase.
În 1967, pentru a-și consolida domnia autoritară, Pahlavi a renunțat la titlul de „Șah” (rege – n. red.) și a adoptat un titlu străvechi, mai prestigios – Șahanșah (regele regilor sau împărat – n. red.).
Mohammed Reza Pahlavi a fost Șah al Iranului între 1941 și 1979. Foto: Profimedia Images
Pahlavi a încercat mult să modernizeze Iranul în stil occidental, inclusiv prin impunerea unei identități culturale în afara celei religioase islamice.
În anii ’70, economia iraniană începuse să crească accelerat, iar rata de creștere era similară cu cea din Coreea de Sud, Turcia sau Taiwan, existând inclusiv predicții că Iranul avea să devină o țară din „Lumea întâi” pe parcursul următoarei generații.
Totuși, în ciuda dezvoltării și creșterii puternice a economiei, Șahul Iranului continua să „domnească autoritar”. În 1961, el își apăra stilul de a conduce țara spunând „Când iranienii vor învăța să se comporte ca suedezii, atunci mă voi comporta și eu ca regele Suediei”.
Deși modernizarea societății prin așa-zisa „Revoluție Albă” produsese rezultate notabile în economie, educație și cultură, societatea iraniană din anii 1970 era „în fierbere”.
Islamiștii agitau pentru revenirea în țară a unui lider religios exilat, Ruhollah Khomeini, pe care regimul șahului îl critica constant.
Percepția promovată de islamiști și de adversarii șahului era că regimul imperial Pahlavi era corupt, represiv și controlat din Occident. Șahul însuși era criticat ca fiind o „marionetă” a SUA și UK.
Succesul Revoluției Islamice din 1979 a fost, totuși, văzut ca neașteptat și-a șocat pe mulți în epocă. Cel mai șocant a fost că o revoluție reacționară de acest fel avea loc într-o țară care se bucura de prosperitate relativă și se moderniza rapid pentru a se alătura țărilor dezvoltate ale Occidentului.
Regimul monarhic secular pro-occidental al Șahului a fost rapid înlocuit de o „republică” islamică tradiționalistă, iar Ruhollah Khomeini a fost înscăunat ayatolah al Iranului.
Șahul a plecat din Iran înainte ca Revoluția Islamică să-i răstoarne oficial regimul. Pahlavi a fost diagnosticat cu cancer în 1978, iar starea sa s-a deteriorat rapid. În același an, șahul aproape că nu a mai apărut în public deloc. Pe 16 ianuarie 1979, Mohammed Reza Pahlavi pleca din Iran și nu avea să se mai întoarcă niciodată.
În 1980 a murit de cancer, iar regimul său s-a prăbușit rapid după plecarea sa din țară, fiind înlocuit rapid de cel al mulahilor.
Reza Pahlavi vrea să devină liderul unui Iran „democratic și secular”
Reza Pahlavi a fost numit prinț moștenitor al coroanei iraniene în 1967, după ce tatăl său s-a încoronat împărat. După fuga tatălui său de la Teheran, Reza a trăit în exil în Egipt și în SUA.
După ce a fost școlit o perioadă scurtă în Iran, Reza Pahlavi a mers în SUA și s-a antrenat pentru a deveni pilot. A învățat aviație la o bază americană din Texas.
Acum, în vârstă de 65 de ani, Reza Pahlavi vrea să preia conducerea protestelor din Iran și speră să fie restaurat ca monarh la Teheran.
Reza Pahlavi spune că susține instituirea unui regim liberal și democratic constituțional în Iran. Foto: Profimedia Images
Recent, Reza Pahlavi a făcut chiar un apel la președintele SUA, Donald Trump, cerându-i acestuia să intervină pentru a da lovitura finală regimului teocratic.
„Domnule președinte, acesta este un apel urgent și imediat pentru atenția dumneavoastră, pentru sprijinul și acțiunea dumneavoastră. Noaptea trecută i-ați văzut pe milioanele de iranieni curajoși care au ieșit în stradă în fața gloanțelor. Astăzi, ei se luptă nu doar în bătaia gloanțelor ci și într-un blackout total al comunicațiilor. Fără internet. Fără telefonie.
Ali Khamenei, temându-se că poporul va aduce sfârșitul regimului său criminal și văzând ajutorul dat de promisiunea dumneavoastră fermă pentru a-i ajuta pe protestatari, îi amenință pe oamenii din stradă cu un atac brutal. Vrea să folosească acest blackout pentru a-i ucide pe acești tineri eroi.
Le-am cerut oamenilor din stradă să lupte pentru libertatea lor și să copleșească forțele de securitate în număr mare. Noaptea trecută, au făcut asta. Amenințarea dumneavoastră la adresa acestui regim criminal îi ține și pe agresorii regimului să nu atace. Dar este o chestiune de timp. Oamenii vor fi din nou în stradă într-o oră. Vă cer ajutorul.
Ați dovedit că sunteți un om al păcii și un om de cuvânt. Vă rog să fiți pregătiți să interveniți pentru a ajuta poporul iranian”, a scris Reza Pahlavi pe Twitter.
Apelul lui Reza Pahlavi pentru protestatarii iranieni rezonează din cauza problemelor economice existențiale cu care se confruntă regimul religios de la Teheran. Sancțiunile economice și gestionarea defectuoasă a economie de către regim au dus țara în pragul unei crize groaznice.
Moneda iraniană este în fața unui colaps, prețurile la combustibil au explodat, iar furia publică devine tot mai greu de gestionat de regimul ayatolahului.
Susținătorii monarhiști din Iran îl văd pe Reza Pahlavi ca pe un simbol al stabilității de dinaintea Revoluției Islamice. Totuși, Pahlavi are și critici, care-i reproșează că reprezintă un trecut pe care iranienii nu-l mai vor.
Reza Pahlavi se descrie ca fiind un susținător al unui „Iran secular” și al „principiilor libertății, democrației și drepturilor omului”.
Martorii oculari din Iran spun că unii protestatari îi scandează numele și spun că „Pahlavi se va întoarce” sau că „Seyyed Ali (ayatolahul – n. red.) va fi răsturnat”.
Deși unii protestatari îi scandează numele, alții rămân sceptici. Opoziția iraniană rămâne și ea fragmentată și incapabilă să găseacă o strategie comună pentru răsturnarea regimului.