Cum a intervenit Rusia în prezidențialele din România: Șoșoacă era preferata Kremlinului, Georgescu a fost varianta de rezervă

O anchetă publicată de portalul francez Mediapart dezvăluie implicarea serviciilor secrete rusești în alegerile prezidențiale din România, din noiembrie 2024. Conform sursei citate, Serviciul Român de Informații (SRI) a atribuit Rusiei peste 85.000 de atacuri cibernetice lansate din 33 de țări, vizând infrastructura electorală a statului român. Mediapart.fr mai susține că, inițial, Kremlinul ar fi ales-o pe Diana Șoșoacă, însă blocarea candidaturii sale de către CCR a forțat Moscova să se orienteze înspre Călin Georgescu.

Atacurile, descrise ca fiind „sofisticate” și cu „tehnici avansate de anonimizare”, au fost lansate inclusiv în ziua alegerilor. Deși în comunicările publice SRI menționează doar un „actor statal”, în discuțiile cu partenerii europeni serviciul indică în mod direct Kremlinul drept responsabil. 

Atacurile au inclus compromiterea unui server electoral de către APT29 – cunoscută și sub numele de „Cozy Bear” –, o unitate de hackeri care operează în cadrul SVR, serviciul rus de informații externe.

Călin Georgescu ar fi fost varianta de rezervă a rușilor. Diana Șoșoacă, preferata

Scopul Moscovei, conform anchetei Mediapart, era clar: aducerea în turul al doilea a unui candidat cu orientare suveranistă, care să poată opri sprijinul României pentru Ucraina. Alegerea Kremlinului s-a îndreptat inițial spre Diana Șoșoacă, dar după eliminarea acesteia de Curtea Constituțională, planul a fost recalibrat pentru susținerea lui Călin Georgescu.

Georgescu, cotat inițial sub  1% în sondaje, a obținut 23% în primul tur al alegerilor. Creșterea sa fulminantă a fost alimentată de o campanie masivă pe TikTok – o rețea extrem de populară în România – ce a implicat 25.000 de conturi coordonate, peste 130 de influenceri și milioane de vizualizări.

Planul Rusiei ar fi fost pus la cale din anul 2023

Raportul arată că strategia de influențare a fost concepută încă din 2023, iar rețelele folosite au fost pregătite din timp, unele încă din 2022.

După ce Curtea Constituțională a anulat alegerile pe 6 decembrie 2024, invocând dovezi de manipulare și ingerință externă, a urmat o nouă etapă a operațiunii: propagandă online intensă menită să prezinte decizia instanței drept o „lovitură de stat”.

Narativul a fost răspândit pe rețelele sociale, uneori cu imagini trucate, care sugerau prezența tancurilor în marile orașe românești și implicarea NATO într-un presupus complot.

Campania de influență nu s-a limitat la TikTok. Documentele declasificate arată existența unor grupuri de comunicare pe Telegram și Discord, unde se furnizau instrucțiuni precise privind modul de manipulare a algoritmilor și de simulare a susținerii spontane. De asemenea, influenceri locali au fost plătiți – unii prin platforma FameUp, alții prin agenții externe – pentru a posta clipuri aparent neutre, dar a căror secțiune de comentarii era controlată pentru a promova subtil candidatul dorit.

Ancheta Mediapart atrage atenția că modelul aplicat în România este parte a unei strategii mai ample, observată în alte state europene, inclusiv Franța, unde autoritățile au semnalat ingerințe similare ale administrației prezidențiale ruse.

România se pregătește acum pentru un nou tur de scrutin, programat pentru 4 mai. În acest context tensionat, autoritățile fac apel la vigilență și transparență, în timp ce încrederea în procesele democratice pare afectată.

„Unul dintre principalele prejudicii ale acestei campanii de manipulare a fost erodarea încrederii alegătorilor în integritatea alegerilor”, concluzionează agenția franceză Viginum, citată în raport.