Războiul din Ucraina și recenta dinamică Trump-Putin au schimbat dramatic configurația relațiilor internaționale tradiționale. Dacă până acum am asistat la un război ruso-ucrainean în care SUA au acționat ca un aliat de nădejde al Ucrainei și în care China a susținut cât de mult a putut regimul de la Kremlin, în noua lume a lui Donald Trump, lucrurile ar putea să treacă prin schimbări dramatice. Expertul ucrainean Hlib Fișcenko, căruia i-am luat un interviu ce urmează să fie publicat luni, spune că sunt șanse inclusiv ca Rusia să fie trădată de China. El spune că regimul chinez „se gândește la propriile interese” și la „extinderea influenței sale”.
Adrian Dumitru: Am citit un articol acum câteva zile care spunea că singurele țări care pot oferi garanții reale de securitate și care ar putea opri Rusia sunt Statele Unite și China.
China, desigur, nu are niciun interes real să oprească acest război. Dar Statele Unite ar trebui să aibă. Dincolo de această relație ciudată dintre Donald Trump și Vladimir Putin, interesele reale ale statului american sunt să oprească războiul, să protejeze Ucraina și să o facă mai puternică în fața Rusiei.
Întrebarea mea este: dacă, dintr-un motiv oarecare, Donald Trump ar decide să trimită o forță de menținere a păcii în Ucraina formată din soldați americani, credeți că asta ar conta ca o garanție reală de securitate împotriva agresiunii ruse în viitor?
Hlib Fișcenko: Pentru a răspunde corect, ar trebui să urmărim acum ce se întâmplă cu Armenia și Azerbaidjan. Este singurul acord semnat în regiunea apropiată de Rusia cu ajutorul lui Trump. Dacă va funcționa, poate și garanțiile pentru Ucraina ar funcționa.
În plus, trebuie să vedem cum se va încheia conflictul Israel–Gaza. Trăim într-o lume în care se construiește o nouă arhitectură de securitate și un nou cadru al dreptului internațional. Urmărind aceste trei conflicte – Azerbaidjan/Armenia, Gaza/Israel și Ucraina/Rusia – vom înțelege cum va arăta lumea peste 20, 30 sau 50 de ani. China poate trăda Rusia oricând, pentru că se gândește la propriile interese economice și la extinderea influenței sale. Vedem construirea unui așa-zis comunism cu...
Adrian Dumitru: Cu „față umană”.
Hlib Fișcenko: Da, exact, ca în Cehoslovacia: comunism cu față umană. China este interesată să mențină lumea divizată. Țările occidentale vor cumpăra drone din SUA sau de la proprii producători, dar adversarii Occidentului vor cumpăra din China – și asta înseamnă bani.
Rusia are sisteme de apărare antiaeriană depășite, vedem asta și în Iran. China, în schimb, produce drone extrem de avansate. Au dezvoltat „roiuri” de drone controlate prin AI, capabile să lovească simultan ținte multiple. Este ceva care mă îngrijorează mult. Exact, roiuri de drone chinezești – un lucru de care mă tem.
Au demonstrat chiar și avioane mari care lansează drone-rachetă asupra țintelor. Deci China nu vrea o lume unită. În schimb, SUA… Dacă vorbim despre Congres, da, Congresul este interesat de securitate.
Trump, poate, dar el se gândește mai mult la cum vor fi scrise memoriile sale, să rămână în istorie ca un „făcător de pace” și un om credincios. Este mai mult despre imaginea personală decât despre garanții reale. Cine ar putea fi garant? Marea Britanie, Franța, Germania, poate Turcia.
Adrian Dumitru: Vă referiți la trupe ale acestor țări pe teritoriul Ucrainei?
Hlib Fișcenko: Nu, mă refer la semnatarii garanțiilor, nu la trupe.
Adrian Dumitru: Am înțeles.
Hlib Fișcenko: Nu vorbesc despre trupe, pentru că aici e un mare semn de întrebare. Imaginați-vă: azi se semnează un acord de pace, mâine ar trebui să vină trupe europene în Ucraina.
Cât ar cheltui Rusia pe campanii de dezinformare pentru a speria mamele acelor soldați, astfel încât să facă totul să nu-și lase copiii să vină aici? Nu se știe cum ar funcționa: ar fi rotații? Ar fi desfășurate la graniță sau în interior? Vin cu armele proprii sau le dă Ucraina? Chiar și astfel de detalii pot schimba complet mecanismul.
Iar armele înseamnă bani – cine plătește pentru ele? Ucraina nu are bani, după toată distrugerea economică a invaziei. Toate aceste întrebări trebuie discutate. Think-tank-urile ar trebui să vină cu analize, pentru că acum construim o nouă arhitectură de securitate.
Eu vreau ca lumea să fie mai sigură decât înainte de invazia la scară largă. Pentru că și înainte, în timpul pandemiei, lumea nu era sigură – Putin pregătea războiul.
Interviul integral va fi publicat în cursul zilei de luni.