Alpii au servit pe vremuri la separarea națiunilor europene care erau în conflict, însă odată ce foștii adversari s-au transformat în aliați, munții reprezintă acum o barieră pentru mobilitatea militară, o barieră pe care Tunelul Brenner încearcă să o depășească.
Acum este marcată o etapă esențială a proiectului.
› Vezi galeria foto ‹
„Tunelul de bază Brenner este un pas important pentru conectivitatea și reziliența Europei. Prin creșterea capacității și vitezei feroviare, armonizarea standardelor transfrontaliere și transferul traficului de pe drum pe cale ferată, va face transportul civil și militar pe continentul nostru mai rapid și mai eficient”, a declarat comisarul UE pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, într-o declarație pentru Euractiv.
Tunelul explorator al proiectului a atins joi faza de realizare a legăturii continue Austria-Italia sub munții Alpi. Până în prezent, aproximativ 87% din lucrări – peste 200 din cei 230 km – au fost săpate, a confirmat societatea mixtă care supraveghează construcția.
Parte a coridorului TEN-T Scandinav-Mediteranean, tunelul va înlocui actuala linie ferată care trece paralel cu punctul de trecere Brenner, supraaglomerat.
Traversarea Alpilor a fost multă vreme o provocare și o sursă de dispute între Austria și Italia, Viena limitând transportul rutier de marfă pe una dintre cele mai aglomerate rute comerciale europene.
Odată finalizat, Tunelul de bază Brenner – unul dintre cele mai lungi tuneluri feroviare din lume – va conecta Innsbruck din Austria cu Fortezza din Italia, reducând timpul de călătorie cu trenul cu aproximativ 60%, la doar jumătate de oră.
Dimensiunea militară
Capacitatea de a muta rapid echipamente militare în Europa a devenit tot mai importantă după ce Rusia a invadat Ucraina, în februarie 2022.
Programat să fie finalizat în 2032, tunelul va avea două benzi principale care vor crea o cale ferată aproape plată, la o adâncime de până la 1.400 de metri sub Alpi.
Traversarea actuală, în schimb, are pante de până la 26%, necesitând trei locomotive din partea Austriei și două din partea Italiei, ceea ce face ca transportul feroviar să fie mai puțin competitiv față de opțiunea rutieră deja aglomerată.
Calea ferată, care va fi mai rapidă, electrificată și standardizată, va permite trenuri mai lungi și mai grele, îmbunătățind semnificativ logistica militară în perioade de criză.
„Pentru Austria, asta înseamnă mai presus de toate: o desfășurare mai rapidă a forțelor și echipamentelor în contextul apărării naționale și în cazul operațiunilor de salvare și ajutor atât acasă, cât și în străinătate. Tunelul întărește astfel capacitatea operațională națională și, în același timp, contribuie la reziliența europeană”, a declarat Ministerul Apărării din Austria pentru Euractiv.
Se estimează că proiectul va costa aproximativ 10,5 miliarde de euro, împărțit în mod egal între Austria și Italia, UE contribuind cu jumătate din suma totală.