Statele Unite au criticat dur o parte dintre aliații europeni pentru lacunele lor militare, descrise drept „o mare de roșu” în evaluările NATO codificate pe culori, în timp ce administrația Trump decide să-și retragă cât mai repede armamentul și trupele de pe continent. Mesajul a fost transmis, joi, la Bruxelles, de Elbridge Colby, șeful pentru politici al Pentagonului, care le-a cerut europenilor să se miște mai repede și a avertizat că țările rămase în urmă ar putea plăti prețul, scrie Financial Times.
Elbridge Colby, șeful pentru politici al Pentagonului, s-a întâlnit joi la Bruxelles cu ambasadorii NATO pentru a discuta investițiile europene în apărare, în contextul unei reevaluări a dislocărilor militare americane din Europa, care urmează să fie finalizată în decembrie. El le-a cerut unor aliați europeni să se miște mai repede în achiziția unor sisteme de armament convențional esențiale, pe care SUA le-au furnizat multă vreme.
Statele Unite au nevoie să vadă „eforturi majore de intensificare” din partea aliaților europeni și crearea „unui model de forțe NATO care va pune Europa într-o poziție durabilă, în care își va putea conduce propria apărare”, a declarat Colby jurnaliștilor după reuniune.
„Sperăm să vedem mai mult din partea unor țări precum Marea Britanie”, a spus el, lăudând, în schimb, Germania, Polonia și Țările de Jos pentru eforturile lor de a-și crește cheltuielile.
Un diplomat NATO informat despre discuții a spus că evaluările naționale ale Alianței – care marchează capacitățile necesare cu verde, galben sau roșu, roșul fiind considerat insuficient – „nu arată bine (...) e o mare de roșu”. Alți doi diplomați au confirmat că discuțiile au vizat deficitele de capacitate și cererile adresate multor aliați de a cheltui mai mult.
Capitalele europene rămân nesigure în privința modului în care va fi realizată reevaluarea Pentagonului. Oficialii se tem, însă, că Washingtonul ar putea folosi concluziile pentru a penaliza țările care nu asigură o creștere clară a cheltuielilor și a capacităților, atunci când va decide ce armament și ce trupe americane să retragă din Europa.
Unii aliați europeni au ripostat în cadrul reuniunii cu ușile închise de joi, arătând spre domeniile în care ating sau chiar depășesc obiectivele de capacitate ale NATO, potrivit celor trei persoane familiarizate cu discuțiile.
Aceste obiective stabilesc ce se așteaptă ca fiecare țară să contribuie la un răspuns al Alianței în caz de conflict.
Colby a adus în discuție și un chestionar scris pe care Washingtonul îl trimisese ambasadorilor NATO.
Documentul întreba dacă guvernele lor au restricționat accesul SUA la baze militare, dacă achiziționează armament de la companii americane și dacă au fost „public favorabile” politicii externe a președintelui Donald Trump.
„Am vrut să auzim direct de la aliați, în scris”, a adăugat Colby.
Trump îi critică de multă vreme pe aliații din NATO pentru că se bazează pe protecția americană, fără să cheltuiască suficient pentru propria apărare. Șeful lui Colby, secretarul apărării Pete Hegseth, anunța în iunie o reevaluare de șase luni a forțelor americane din Europa, menită să pună capăt a ceea ce el numea „profitare pe gratis” din partea unor aliați NATO.
Trump i-a determinat pe liderii NATO să accepte creșterea pragului de cheltuieli pentru apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 3,5% să meargă către elemente „de bază”, precum armamentul și trupele. Cinci dintre cei 32 de membri ai Alianței sunt așteptați să atingă pragul de 3,5% anul acesta, potrivit calculelor NATO.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, vorbind alături de Colby înaintea discuțiilor cu ambasadorii Alianței, a spus că procesul este important pentru a asigura „o împărțire mai onestă și mai echitabilă” în interiorul Alianței – o inițiativă pe care Hegseth și Colby au botezat-o „NATO 3.0”.
„Mai sunt încă multe de făcut”, a spus Rutte. „Vom reuși”.
Colby a reiterat poziția administrației Trump, potrivit căreia SUA „rămân angajate față de NATO”, dar a spus că Washingtonul trebuie „să analizeze la nivel înalt postura strategică a forțelor americane din Europa”, pentru a putea, în schimb, „să acorde prioritate emisferei vestice și primului lanț de insule” din Asia de Est.