Ursula von der Leyen ține miercuri discursul privind Starea Uniunii Europene, acesta fiind cel mai așteptat moment politic al anului la Bruxelles. Pe agendă se află teme grele – războiul din Ucraina și folosirea activelor înghețate ale Rusiei, o linie și mai dură pe migrație, extinderea UE, clima și relația tensionată cu China. Cel mai controversat anunț ar putea fi însă o propunere de interzicere, la nivelul întregii Uniuni, a accesului minorilor la rețelele sociale, scrie Euronews.
Cel mai ușor de anticipat este cum se va încheia.
„Trăiască Europa” este formula pe care Ursula von der Leyen a folosit-o pentru a-și încheia toate discursurile privind Starea Uniunii și marile alocuțiuni în fața Parlamentului European – cu o excepție notabilă: „Viva l'Europa”, în italiană, pe care a ales-o pentru discursul din 2021, ținut în plină pandemie de Covid-19.
Adevărata întrebare este ce va spune înainte de a ajunge la acea formulă de încheiere familiară. Discursul privind Starea Uniunii este unul dintre cele mai bine păzite secrete ale Bruxelles-ului, iar versiunea sa finală poate fi ajustată până în ultimul moment.
„Doar două persoane îl au în buzunar: von der Leyen și (șeful ei de cabinet) Bjoern Seibert”, după cum a spus un oficial UE.
Pe baza discuțiilor cu funcționari, diplomați și europarlamentari, Euronews a schițat principalele teme așteptate să apară în discursul președintei Comisiei în fața Parlamentului European, de miercuri.
Interzicerea rețelelor sociale – un secret la vedere?
Anul trecut, anunțurile de răsunet ale lui von der Leyen privind construirea unui „zid de drone” și sancționarea miniștrilor extremiști israelieni nu s-au concretizat în cursul anului, fiind diluate sau amânate de statele membre ale UE.
Anunțul-vedetă din acest an s-ar putea dovedi la fel de controversat.
Președinta Comisiei este așteptată să anunțe o propunere de interzicere la nivelul UE a accesului minorilor la rețelele sociale, o măsură pregătită de mult timp și care ar urma să respecte în mare parte recomandările unui grup de experți, publicate în iulie.
Comisia a anunțat că va prezenta joi o propunere numită „EU Kids Act”, care va include, cel mai probabil, această interdicție.
Rămâne de văzut cât de departe va merge von der Leyen în încercarea de a armoniza vârsta minimă în întreaga Europă – și ce vârstă va propune.
Chestiunea este deosebit de sensibilă, întrucât atinge un domeniu de competență națională apărat cu strășnicie și ar putea deschide o cutie a Pandorei privind serviciile online nocive, țări precum Țările de Jos și Spania cerând deja aceeași abordare pentru jocurile video și companionii AI.
Ucraina – active înghețate și noi sancțiuni?
Ucraina se va afla, probabil, sus pe agendă, în condițiile în care Kievul se confruntă cu un uriaș deficit bugetar, iar dezbaterea privind folosirea activelor înghețate ale Rusiei revine în prim-plan.
Comisia a fost solicitată să găsească soluții creative care să protejeze Belgia – gazda celui mai afectat administrator de active, Euroclear – de eventuale acțiuni în justiție. Dacă vreo astfel de soluție este gata, discursul privind Starea Uniunii este un moment bun pentru a o scoate la iveală.
Ca și în discursurile anterioare, von der Leyen se pregătește să-și reafirme cu tărie sprijinul UE pentru Ucraina și să aducă pe scenă o persoană din Ucraina, pentru a pune un chip uman pe angajamentele față de țara sfâșiată de război.
Anul acesta, va fi vorba, cel mai probabil, de tânăra sportivă ucraineană Oleksandra Paskal, o gimnastă de gimnastică ritmică de 10 ani, care și-a pierdut piciorul stâng într-un atac cu rachetă rusesc în 2022, în timpul unui bombardament aerian asupra satului Zatoka, la Marea Neagră.
După ce a primit o proteză și a urmat un program de recuperare, ea a revenit la gimnastica de performanță și concurează acum alături de gimnaste fără dizabilități, cu rezultate excelente.
De partea cealaltă a baricadei, von der Leyen ar putea anunța și următorul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, chiar dacă statelor membre le este tot mai greu să cadă de acord asupra unor noi sectoare industriale care să fie vizate.
Recenta tentativă de atac cu drone de pe aeroportul din Leipzig – care l-a implicat pe unul dintre suspecții ce intrase în spațiul Schengen cu o viză de turist eliberată de Italia – a reaprins și dezbaterea privind restricționarea vizelor pentru turiștii ruși și interzicerea accesului foștilor combatanți în UE.
Șefa Comisiei ar putea încerca să folosească „momentul Leipzig” pentru a avansa cu interdicția, care se lovește în prezent de opoziția Franței și a Italiei.
Migrația – o linie (și mai) dură
Noi măsuri de combatere a migrației neregulamentare vor apărea foarte probabil în discursul lui von der Leyen, după ce un aflux masiv de migranți în Ceuta, în iulie, a stârnit alarmă printre guvernele UE și a pus la încercare inclusiv spațiul de liberă circulație Schengen.
Trei opțiuni principale sunt pe masă și nu se exclud reciproc.
Cea mai perturbatoare ar fi o suspendare temporară a regulilor de azil în cazul unor sosiri bruște, pe scară largă. Unele state membre, precum Polonia și Grecia, au adoptat măsuri similare în ultimii ani, în timp ce alte țări din UE, precum Italia, Danemarca și Suedia, sunt în favoarea restrângerii dreptului la azil.
Se așteaptă și o consolidare a Frontex, o reformă amplă a mandatului agenției de frontieră a UE fiind prevăzută până la sfârșitul anului. Von der Leyen, care promitea acum doi ani triplarea personalului Frontex, ar putea anunța un rol mai important al agenției în deportarea migranților aflați în situație neregulamentară, alături de puteri extinse de monitorizare a rutelor de migrație dincolo de granițele Europei.
Mai puțin așteptat ar fi un angajament de a folosi fonduri UE pentru finanțarea controversatelor „hub-uri de returnare” – centre de deportare din țări din afara UE, unde ar putea fi trimiși solicitanții de azil respinși.
În prezent, se așteaptă ca guvernele naționale să finanțeze integral aceste hub-uri și ar putea oferi, de asemenea, fonduri suplimentare, parteneriate comerciale sau alte stimulente țărilor partenere. Dar o soluție europeană care să acopere parțial costurile nu poate fi exclusă, întrucât majoritatea țărilor UE susțin acest mecanism.
Extinderea sau mai întâi reforma?
Extinderea – sau „reunificarea”, cum a numit-o von der Leyen în ultimul discurs privind Starea Uniunii – se află la o răscruce.
Procesul de aderare pare să prindă avânt în Balcanii de Vest și în Europa de Est, în timp ce recentul referendum din Islanda a confirmat că UE întâmpină dificultăți în a-și atrage vecinii mai înstăriți, pe fondul preocupărilor de securitate.
Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina fac cu toate progrese pe drumul aderării, dar ridică și întrebări despre cum ar funcționa o Uniune extinsă și dacă nu există modalități mai bune de a menține candidații implicați, oferindu-le beneficii timpurii.
Toate aceste întrebări vor fi abordate în viitoarea evaluare a politicii de pre-extindere, o propunere pe care Comisia o va prezenta la sfârșitul lunii.
Von der Leyen ar putea însă să fi ținut ascunse câteva anunțuri-bombă, precum reducerea numărului de domenii în care este necesară unanimitatea pentru luarea deciziilor sau renunțarea la principiul unui comisar de fiecare stat membru.
Aceste propuneri ar putea netezi drumul pentru țările candidate, contribuind la reducerea rezistenței față de extindere, dar s-ar dovedi și extrem de controversate pentru actualele state membre.
Clima
Von der Leyen va folosi probabil discursul de anul acesta pentru a susține că agenda climatică a Europei intră într-o nouă etapă: de la stabilirea țintelor la atingerea lor, ținând totodată sub control costurile energiei și competitivitatea industrială.
UE și-a asumat deja o țintă obligatorie de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040, iar Bruxelles ar trebui acum să arate cum poate face acest parcurs viabil din punct de vedere economic și politic.
Mesajul politic va fi, cel mai probabil, că decarbonizarea este acum inseparabilă de securitatea energetică a Europei. După repetatele șocuri energetice de anul trecut, von der Leyen ar putea susține că reducerea dependenței de combustibilii fosili importați este deopotrivă o politică pentru climă și o necesitate strategică.
Asta înseamnă un accent mai mare pe electrificare, rețele, energie regenerabilă, energie nucleară și costuri energetice mai mici, mai degrabă decât pe reglementarea climatică în sine.
Adaptarea la schimbările climatice va căpăta, de asemenea, un loc mult mai proeminent decât în discursurile anterioare.
După o vară dramatică, marcată de incendii de vegetație devastatoare, inundații și secetă, von der Leyen va încerca să mute mesajul de la prevenirea schimbărilor climatice la protejarea europenilor de consecințele acestora.
Asta ar putea însemna acțiuni mai ferme ale UE privind reziliența la caniculă, gestionarea apei, prevenirea incendiilor de vegetație și infrastructura rezistentă la schimbările climatice. Principalul punct nevralgic rămâne însă: de unde vor veni banii?
China. Și o nouă alianță cu Canada?
China va apărea, probabil, și ea în discursul privind Starea Uniunii, deși rămâne neclar ce ton va adopta von der Leyen – și ce limbaj va folosi la adresa Beijingului.
Potrivit unor oficiali și diplomați UE, negocierile pentru reechilibrarea relației comerciale – UE se confruntă cu un deficit record de 1 miliard de euro pe zi – nu merg bine.
În iunie, statele membre ale UE au cerut Comisiei să prezinte măsuri concrete pentru protejarea industriei europene și consolidarea instrumentelor de apărare comercială ale blocului, care să fie folosite în cazul unei strategii comerciale agresive a Chinei.
Cu doar două săptămâni înainte de misiunea de referință a comisarului UE pentru comerț, Maroa Sefcovic, la Beijing, la începutul lunii octombrie, von der Leyen se află în fața unei alegeri.
Va adopta o poziție dură față de China, așa cum a făcut în 2023, când a lansat o anchetă anti-subvenții privind vehiculele electrice chinezești, sau va opta pentru o abordare mai conciliantă?
Nu în ultimul rând, premierul canadian Mark Carney va fi invitatul special al discursului privind Starea Uniunii, ocupând un loc în primul rând al Parlamentului European pentru a asculta discursul lui von der Leyen.
Carney a spus că își dorește o „alianță unică cu Uniunea Europeană” – un statut care nu există în prezent. Cel puțin, nu încă.