Antena 3 CNN › Externe › După ce s-au contrat cine să negocieze cu Putin, liderii europeni au acum altă dispută: ce și cum să discute cu el

După ce s-au contrat cine să negocieze cu Putin, liderii europeni au acum altă dispută: ce și cum să discute cu el

G.M.
3 minute de citit Publicat la 12:31 19 Noi 2026 Modificat la 12:31 19 Noi 2026
După ce s-au contrat cine să negocieze cu Putin, liderii europeni au acum altă dispută: ce și cum să discute cu el. FOTO: Profimedia Images

După ce UE și aliații săi s-au contrat pentru a stabili cine ar trebui să-i reprezinte în discuțiile privind Ucraina, acum aceștia se confruntă cu o decizie și mai dificilă: să joace dur cu Rusia sau să încerce o abordare mai subtilă, scrie Politico. Stabilirea principiilor și a liniilor roșii pentru echipa europeană a scos deja la iveală divergențe.

Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, consideră că europenii ar trebui să pornească de la cele mai ambițioase cereri. Unele guverne, printre care cel al Austriei, pledează pentru o abordare care să consolideze încrederea.

"Sunt mai multe chestiuni pe care Europa ar trebui să spună clar că nu este dispusă să le discute", a declarat ministrul norvegian de externe, Espen Barth Eide.

Europenii au fost în mare parte ținuți deoparte la discuțiile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate săptămâna trecută la Abu Dhabi. Kremlinul și Casa Albă au semnalat însă că europenii ar putea participa la etapele următoare. După mai multe zile de divergențe, liderii UE au convenit asupra unei echipe formate din oficiali din Franța, Germania, Italia și Polonia, alături de reprezentanți ai Regatului Unit, ai NATO, ai Comisiei Europene și ai Consiliului European.

"Acum trebuie să trecem de la întrebarea «cine negociază?» la «ce negociem?»", a declarat ministrul austriac de externe, Beate Meinl-Reisinger.

Într-un document în 15 puncte, transmis înaintea reuniunii de luni a miniștrilor de externe, Austria a propus câteva măsuri de consolidare a încrederii. Printre ele se numără acorduri de încetare a focului cu aplicare limitată sau parțială, care să pregătească terenul pentru un armistițiu mai larg, și înființarea unui forum internațional care să monitorizeze respectarea unui eventual acord de pace.

Documentul reprezintă "o invitație adresată tuturor celor 27 de state membre ale UE de a lucra la o poziție comună", a explicat Meinl-Reisinger.

Norvegia, care a avut contacte directe cu Rusia și se află în afara echipei de negociere, propune, la rândul său, modalități de reducere a tensiunilor. Espen Barth Eide consideră că susținătorii Ucrainei pot găsi exemple în felul în care Occidentul și Uniunea Sovietică au gestionat tensiunile din timpul Războiului Rece. El a invocat Actul final de la Helsinki din 1975, care a stabilit principii pentru relațiile dintre state.

"Desfășurarea de forțe NATO pe teritoriul statelor membre, de pildă, nu este un subiect de discutat cu Rusia", a spus Eide. În opinia sa, acordurile din timpul Războiului Rece privind limitarea armamentelor pot servi drept reper pentru perioada de după război.

În aceeași logică, oficiali apropiați discuțiilor susțin că echipa europeană are nevoie de un mandat suficient de flexibil pentru a negocia efectiv. Doi oficiali ai UE consideră că mandatul ar trebui redactat de ambasadorii statelor membre în cadrul Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper), în loc să fie elaborat la nivelul miniștrilor de externe.

Un astfel de mandat s-ar aplica reprezentantului Comisiei Europene, Bjoern Seibert, reprezentantei Consiliului European, Anna-Maria Boura, și consilierilor din Franța, Polonia, Italia și Germania. Reprezentanții Regatului Unit și ai NATO ar avea propriile mandate.

Kaja Kallas: Întâi ceri, apoi faci concesii și stabilești linii roșii

Kallas consideră că mandatul trebuie redactat de miniștrii de externe ai UE, care se reunesc lunar la Bruxelles. În viziunea sa, europenii ar trebui să ceară Rusiei concesii încă de la începutul negocierilor.

"Miniștrii de externe sunt pregătiți să ducă această activitate mai departe", le-a spus ea luni jurnaliștilor, amintind că a propus deja o listă de cereri care să fie prezentate Moscovei.  

"Am fost avocat. Cum intri într-o negociere? Mai întâi, formulezi cele mai ambițioase cereri. Apoi stabilești, fără să faci public acest lucru, cât ești dispus să cedezi și care sunt liniile roșii, adică punctele asupra cărora nu poți face nicio concesie", a explicat Kallas.

Miniștri din mai multe state baltice, nordice și de pe flancul estic al NATO au susținut abordarea propusă de Kallas.

"Trebuie să respectăm ordinea etapelor. Mai întâi convenim asupra unei încetări a focului. Când armele tac, putem negocia o pace durabilă în Ucraina", a declarat ministrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys.

Șeful diplomației estone, Margus Tsahkna, a susținut aceeași succesiune în negociere. "Putin poate începe prin a opri focul. Apoi Rusia și Ucraina pot negocia pacea. Dacă se ajunge la pace, trebuie să discutăm ce garanții de securitate va primi Ucraina. Avem nevoie și de garanții de securitate din partea Ucrainei pentru regiunea noastră."

În practică, europenii se pregătesc pentru reluarea negocierilor chiar și în absența unei încetări a focului. Potrivit celor doi oficiali ai UE, negociatorii europeni se așteaptă ca discuțiile să fie reluate în următoarele săptămâni la Abu Dhabi și mizează pe participarea la aceeași masă cu reprezentanții Rusiei, în timp ce Moscova continuă să lanseze zilnic atacuri în Ucraina.

"Este vorba despre pragmatism", a declarat sub protecția anonimatului un înalt oficial al UE. "Cei aflați la masa negocierilor trebuie să poată lua decizii."

 

Citește mai multe din Externe
» Citește mai multe din Externe
TOP articole