Cerneala aproape că nu s-a uscat încă pe acordul comercial între Statele Unite și Uniunea Europeană, semnat de Ursula von der Leyen și Donald Trump în Scoția, luna trecută, iar președintele american deja amenință să-l rupă, scrie Politico. Donald Trump a lansat un nou atac la adresa Uniunii Europene după niște săptămâni de liniște în relația dintre cele două părți.
Marți, președintele american s-a plâns de politicile „discriminatorii” ale blocului european față de companiile americane, principala sa sursă de iritare fiind Legea Serviciilor Digitale a UE (DSA).
„Le-am trimis o înștiințare țărilor cu reglementări, legi, reguli și taxe digitale că dacă aceste acțiuni discriminatorii nu vor fi îndepărtate, eu, președintele Statelor Unite, voi impune tarife adiționale substanțiale pe exporturile acelor țări în Statele Unite și voi institui și restricții la export pentru cipurile și tehnologia noastră protejată”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social, rețeaua sa.
Administrația Trump trage, astfel, un prim foc împotriva regulamentului digital al Uniunii Europene, susținând că DSA și Legea Piețelor Digitale (DMA) europeană „cenzurează” cetățeni americani și atacă nedrept companiile americane.
Comisia Europeană a răspuns imediat, accentuând faptul că are autonomie în ce privește reglementările pe aceste subiect.
„Este dreptul suveran al Uniunii Europene și statelor sale membre să reglementeze activitatea economică pe teritoriul nostru, în așa fel încât ea să răspundă consistent valorilor noastre democratice”, a transmis purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei, Paula Pinho.
Nou amenințare a lui Trump pune din nou la îndoială bunele relații de cooperare între SUA și UE și subminează comunicatul comun al celor două părți, de săptămâna trecută, în care se făcea apel la predictibilitate în aceste sectoare.
„Acesta este un nou indiciu că așa-zisul acord de pe 27 iulie nu aduce nici securitate, nici stabilitate”, consideră Bernd Lange, parlamentar din partea grupului S&D din Parlamentul European, care conduce și comisia pentru comerț din legislativul UE.
Acordul dintre Trump și Von der Leyen de luna trecută a fost perceput de mulți ca o capitulare a blocului european în fața președintelui american – în mare, UE a acceptat să renunțe la tarifele sale pentru produsele americane și a acceptat impunerea de tarife de 15% pe propriile produse. Aplicându-se și la vânzările de mașini, aceste produse au ajuns să aibă acum taxe vamale de 27,5%.
Comisia a susținut la vremea respectivă că acesta este un preț care trebuie plătit pentru a proteja blocul și autonomia sa în reglementare de escaladări viitoare din partea unei administrații Trump tot mai instabile și mai impredictibile.
„Pot doar să repet și să accentuez cât de mult am muncit pentru a ne asigura că nu vor fi atinse în niciun fel reglementările noastre digitale legitime.
Iar asta include, desigur, și DSA și DMA, dar și taxele digitale impuse de statele noastre membre”, a declarat un oficial european de rang înalt după ce executivul european și-a făcut public comunicatul comun cu guvernul SUA.
Mai puțin de o săptămână a trecut de atunci și acum pare că Uniunea Europeană trebuie să înțeleagă că angajamentele lui Trump se pot schimba de la o oră la alta în funcție de starea și de prioritățile de moment ale președintelui american.
„Acordurile cu administrația Trump pur și simplu nu creează acel tip de siguranță durabilă pe care toată lumea o dorește cu disperare, asta pentru că siguranța, predictibilitatea și fidelitatea strictă față de cuvântul dat și de tratate nu sunt obiectivele acestei Case Albe”, spune Dmitri Grozoubinski, fost diplomat comercial și autor al cărții „De ce mint politicienii în privința comerțului”.
„Având în vedere cât de mare e interesul public pentru reglementare, suspiciunile giganților tech americani și cât de repede vine această nouă extorcare după ceea ce ar fi trebuit să fie o domnie glorioasă a păcii comerciale peste Atlantic – e posibil ca Europa să ajungă la concluzia că ce e mult e prea mult”.
Comisia a părut să dea o declarație care respinge această interpretare.
„Noi considerăm că acest acord ne-a dat ocazia să avem predictibilitate și stabilitate”, a declarat Pinho.
Represalii sau resemnare?
În ultimele etape ale negocierilor sale cu administrația Trump, disponibilitatea Europei de a mai veni cu represalii împotriva SUA a scăzut, iar statele membre au încercat cu disperare să-l țină pe Trump concentrat pe oprirea războiului din Ucraina.
„Am pregătit contramăsuri, dar ,desigur, asta înseamnă să fim pregătiți să aceptăm și costul asociat lor, adică să acceptăm că urmează noi escaladări. Nu a existat deloc deschidere spre așa ceva. Și după cum am spus, cel mai important lucru era participarea SUA în garanțiile de securitate pentru Ucraina”, a spus Sabine Weyand, principala oficială UE în domeniul comerțului.
Cea mai nouă decizie a lui Trump ar putea, însă, să pună din nou presiune pe executivul european și pe statele membre să dea un răspuns mai ferm – o opțiune ar putea fi contramăsuri, adică tarife pe bunuri americane în valoare de 93 de miliarde de euro – de la avioane și mașini, până la boabe de soia și lichior din Kentucky.
O alta ar putea să fie folosirea mult trâmbițatului Instrument Anti-Coerciție, așa-zisa opțiune nucleară a UE pe care Comisia s-a folosit s-o folosească pentru a nu-l ostiliza pe președintele american.
„După părerea mea, acesta e un caz clar care necesită folosirea instrumentului anti-coerciție”, a declarat Lange.
Slăbiciunea europenilor în conversațiile comerciale cu Trump contrastează puternic cu strategia mult mai agresivă a chinezilor.
Profitând de cvasi-monopolul pe care-l are pe pământuri rare, China a impus, în aprilie, restricții de export pentru aceste minerale critice – iar Trump a fost obligat să prelungească „armistițiul” tarifar cu China pentru încă 90 de zile.
Totuși, slăbiciunea sa strategică în sectoarele militar și tehnologic condamnă UE să rămână într-un „vid reactiv” în conversațiile sale cu SUA.