Mii de fermieri și membri ai comunităților indigene protestează în Bolivia față de noile măsuri ale guvernului, pe care le acuză că favorizează marile companii din agricultură și minerit în detrimentul pădurilor și al terenurilor pe care le locuiesc de generații, potrivit The Guardian.
Protestele au loc după ce președintele Rodrigo Paz, care a preluat mandatul din luna noiembrie a anului trecut, a promovat o serie de acorduri considerate favorabile marilor companii din agricultură și minerit.
Victoria sa a marcat o schimbare politică pentru o națiune dominată mult timp de o guvernare de stânga.
Totuși, la opt luni de la începutul mandatului său, activiștii și analiștii susțin că politicile lui Paz au continuat sau au înrăutățit agendele extractive ale administrațiilor anterioare.
„Este aceeași politică veche”, spune Ruth Alipaz, o lideră indigenă Uchupiamona din Amazon.
„Când izbucnește o criză, răspunsul este de a intensifica extracția resurselor, iar acest lucru are loc chiar în interiorul teritoriilor și ariilor noastre protejate”, a mai adăugat aceasta.
Una dintre măsurile care a stârnit cea mai puternică opoziție a fost modificarea legii funciare
Recent, noul guvern al Boliviei a numit în ministere foști lideri ai sectorului agroindustrial, a încheiat acorduri pentru deschiderea zonelor protejate către activități miniere și a incriminat apărătorii mediului.
Criticii susțin că noua administrație a deschis calea exploatării unor teritorii sensibile și a redus protecția mediului.
Marșurile organizate de comunitățile indigene nu sunt o noutate în Bolivia. Încă din anii '90, locuitorii din Amazon au protestat în mod repetat față de proiectele care amenințau pădurile și terenurile lor.
Cu toate acestea, una dintre măsurile care a stârnit cea mai puternică opoziție a fost modificarea legii funciare care i-a determinat pe Palomequi și pe sute de alți țărani să mărșăluiască spre La Paz.
Adoptată la începutul lunii aprilie, aceasta permitea transformarea parcelelor mici de familie, care sunt protejate constituțional împotriva vânzării, împărțirii sau confiscării de către bănci, în exploatații de dimensiuni medii. Odată cu aceste reglementări, acestea erau expuse la executări silite și inclusiv la preluarea acestora de către corporații.
În timp ce susținătorii legii au argumentat că aceasta ar ajuta micii proprietari să aibă acces la sistemul financiar formal, populația indigenă și țăranii s-au temut că aceasta va deschide calea către deposedarea de terenuri și va accelera expansiunea unei frontiere agroindustriale deja agresive.
„Atunci când o proprietate mică intră pe o piață liberă a terenurilor comerciale, aceasta se transformă într-un activ financiar. Aceasta este, în esență, ceea ce reprezintă o exploatație de dimensiuni medii”, spune Alcides Vadillo, director regional al organizației non-profit de mediu Fundación Tierra.
„Din acel moment, ea poate fi tranzacționată, vândută, împărțită sau executată silit”, a mai adăugat el.
Nici guvernele de stânga din ultimele două decenii nu au fost scutite de critici. Deși promovau un discurs pro-mediu, acestea au fost acuzate că au susținut proiecte miniere și alte investiții cu impact major asupra naturii.
Potrivit activiștilor, noul guvern continuă aceeași direcție, ba chiar o accelerează.