Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro, la aproape un an de la furtul coifului de la Coțofenești și a brățărilor dacice din Muzeul Drents, potrivit unei scrisori trimise către Tweede Kamer din Haga de către ministrul interimar al Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei din Olanda, Gouke Moes.
Plata a fost efectuată către AON, un broker de asigurări global, a declarat Moes. AON plătise anterior aceeaşi sumă de 5,7 milioane de euro României, după ce a evaluat pierderea pe baza valorii asigurate a celor patru obiecte furate, potrivit nltimes.nl.
Ministerul Culturii a anunţat, în septembrie, că România a primit despăgubiri în valoare de 5,7 milioane de euro după furtul celor patru artefacte din Muzeul Drents din Olanda.
Printre obiectele furate s-au numărat trei brățări de aur și piesa centrală a expoziției, coiful de aur de la Coțofenești. Obiectele sunt artefacte din patrimoniul românesc și sunt considerate a avea o valoare culturală semnificativă.
În scrisoarea sa adresată parlamentului, Moes a spus că speră că lucrările furate vor fi totuși recuperate. El a scris: „În ciuda înțelegerii financiare convenite, evenimentul rămâne o pierdere inestimabilă pentru toți cei implicați în Țările de Jos și România”.
Trei bărbați din Heerhugowaard - Douglas Chesley W., 36 de ani; Bernhard Z., 35 de ani; și Jan B., 21 de ani - sunt considerați principalii suspecți și au fost puși sub acuzare oficial. Aceștia rămân în arest și până acum au refuzat să facă declarații. Toți trei se confruntă cu acuzații de furt, provocarea unei explozii și deteriorarea muzeului. Alți patru suspecți, acuzați că au jucat roluri secundare în furt, au fost eliberați din detenție, dar rămân suspecți.
Procurorii au declarat că suspecții au forțat intrarea în Muzeul Drents folosind o bombă improvizată și lovituri de baros. Imaginile de pe camerele de supraveghere arată persoane mascate intrând în clădire cu puțin timp înainte de explozia care a spart o ușă de sticlă și vitrine. Anchetatorii au declarat că suspecții au exploatat deficiențele cunoscute în construcția vitrinelor muzeului.
Muzeul Drents a refuzat să comenteze mai departe cu privire la plata guvernului. „Acest aranjament ne era deja cunoscut. Nu dorim să comentăm mai departe”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului.
Recent, Ernest Oberländer, fost director al Muzeului Național de Istorie din București, a lansat noi acuzații despre furtul tezaurului dacic în urma jafului de la Muzeul Drents din Assen. El a criticat dur conducerea muzeului din Olanda, precizând că nu a luat măsurile de securitate promise.