Lumea și-a consumat aproape întreaga rezervă de urgență de petrol: „Refacerea stocurilor ar putea dura ani”
Publicat acum 1 ora si 14 minute
UE riscă să intre în criză dacă nu reușește să relanseze o economie aflată în stagnare, a avertizat John Berrigan, cel mai înalt oficial financiar de la Bruxelles, la încheierea unei cariere de patru decenii în cadrul Comisiei Europene, notează Politico.
Stagnarea economică riscă să genereze instabilitate financiară, însă Europa nu ar trebui să renunțe la mecanismele de siguranță privind creditarea pentru a impulsiona economia, a declarat John Berrigan.
"Sunt la fel de îngrijorat ca Mario Draghi”, a declarat John Berrigan, referindu-se la fostul președinte al Băncii Centrale Europene, care a afirmat anterior că Europa va trece printr-o „agonie lentă” în absența unor investiții masive de cel puțin 800 de miliarde de euro pe an pentru modernizarea economiei sale șubrede.
Finanțele majorității guvernelor sunt deja prea tensionate pentru a prelua o parte semnificativă din această povară, după ce au cheltuit sume uriașe pentru a proteja companiile și cetățenii UE de efectele pandemiei și de cele două șocuri ale prețurilor la energie survenite din 2022 încoace.
Creșterea ratelor dobânzilor, menită să contracareze scumpirile, a dus la majorarea costurilor de finanțare, făcând și mai oneros pentru guvernele cu resurse limitate serviciul datoriei, ca să nu mai vorbim de gestionarea unei noi crize.
Statele cu mari datorii externe, cele mai expuse
Fără o creștere economică mai robustă, guvernele îndatorate se vor confrunta cu dificultăți în colectarea unor venituri fiscale suficiente pentru a-și echilibra bugetele fără a recurge la măsuri dureroase de austeritate, într-un context în care partidele de extremă-dreapta și cele eurosceptice câștigă teren.
"Suntem blocați într-un echilibru caracterizat printr-o creștere economică scăzută”, a declarat Berrigan. „Iar acest lucru va deveni, la un moment dat, o problemă de stabilitate în sine", a continuat acesta.
Comisia i-a solicitat lui Draghi să elaboreze un raport de 400 de pagini care să inventarieze politicile, inițiativele și reformele pe care UE ar trebui să le adopte pentru a transforma economia sa, aflată în impas, într-un motor colectiv capabil să țină pasul cu marile puteri economice reprezentate de SUA și China. La doi ani după ce Draghi a prezentat raportul, UE a pus în aplicare doar aproximativ una din patru dintre recomandările formulate.
Măsuri de ajutor pentru companii
Între timp, Bruxelles-ul a lansat o campanie de reducere a birocrației și de eliminare a obstacolelor de reglementare, pentru a sprijini creșterea companiilor. Băncile încearcă să profite de această inițiativă, făcând presiuni asupra Bruxelles-ului pentru a reduce rezervele de capital care, în opinia lor, le împiedică să răspundă nevoilor de investiții ale Europei. Totuși, Berrigan a avertizat că urmărirea creșterii economice prin relaxarea standardelor de creditare ar putea lăsa blocul comunitar mai vulnerabil.
„Nu există sentimentul că oamenii stau la coadă în fața băncilor pentru a obține acces la credit”, a declarat oficialul în vârstă de 65 de ani. Slăbirea mecanismelor de protecție financiară este deosebit de riscantă într-un context în care guvernele dispun de o marjă redusă de manevră pentru a absorbi o nouă criză, a avertizat el, deoarece „dacă șocul trece de barierele de reziliență ale sistemului, se va propaga direct în întregul sistem. Nu va mai exista nicio modalitate de a atenua impactul”.
Berrigan, care s-a pensionat miercurea trecută după ce a condus timp de șase ani departamentul Comisiei responsabil cu politicile financiare (FISMA), cunoaște bine crizele economice. La 10 ani după ce a contribuit la introducerea bancnotelor și monedelor euro în Europa în 2002, momentul de vârf al carierei sale, a fost martorul unei crize a datoriilor suverane care a fost pe punctul de a destrăma uniunea monetară, cel mai dificil moment al carierei sale.
După ce prăbușirea financiară din 2008 a scos la iveală un amestec toxic de datorii, bănci cu un grad excesiv de îndatorare și o creștere economică anemică, guvernele din Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia și Spania au avut nevoie de pachete de salvare financiară. „Au fost câteva dintre acele nopți în care te culcai fără să știi dacă totul va fi în regulă dimineața”, a spus el.
O lume ostilă
Europa a parcurs un drum lung de la criza datoriilor suverane. Regulile mai stricte privind cheltuielile publice – deși flexibile – au dus la o monitorizare mai riguroasă a finanțelor statului. Băncile sunt „mult mai reziliente” decât în 2008, a afirmat Berrigan, după ce autoritățile de reglementare au impus o supraveghere mai strictă și rezerve de capital mai mari.
Eliminarea regulilor care duc la o „dublă contabilizare” este un lucru bun, a spus oficialul irlandez. Însă reducerea reglementărilor pentru mediul de afaceri nu va ajuta prea mult companiile dacă UE nu creează o piață de capital vibrantă, unde firmele inovatoare să poată atrage fonduri – un proiect care stagnează și pe care blocul comunitar îl urmărește de peste un deceniu. În caz contrar, companiile europene vor continua să se orienteze către New York pentru a găsi investitori pe Wall Street. Inacțiunea nu va face decât să înrăutățească situația.
„Slăbiciunea economică este, de regulă, însoțită de slăbiciune politică, fiind urmată apoi de probleme financiare”, a explicat Berrigan. Totuși, anticiparea următoarei crize financiare este departe de a fi o știință exactă. „Caracteristica unei crize este că apare întotdeauna acolo unde nu te aștepți.”
Ce avantaj ar avea ţările UE
Potrivit lui Berrigan, țările UE vor trebui să mizeze pe forța dată de numărul lor și să avanseze cu integrarea dacă blocul comunitar dorește să ofere companiilor sale avantajul unei anverguri sporite. Aceasta este o idee greu de promovat în rândul politicienilor aflați la putere, pe fondul ascensiunii populismului, care a consolidat partidele de extremă-dreapta și pe cele eurosceptice din întregul bloc.
Alegerile regionale din Germania au evidențiat o creștere semnificativă a sprijinului pentru partidul Alternativa pentru Germania (AfD), în timp ce sondajele de opinie din Franța plasează formațiunea Reuniunea Națională (Rassemblement National) mult înaintea celorlalte grupări politice, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
Indiferent de rezultat, realitățile dure lasă partidelor aflate la guvernare o marjă de manevră redusă. Germania are nevoie de reforme economice, iar Franța va trebui să ia decizii fiscale dificile pentru a ține sub control cheltuielile și datoria publică în continuă creștere. Aceste realități economice, precum și ascensiunea politicilor de forță în SUA și China, îi oferă lui Berrigan convingerea că Europa își va găsi calea, într-un fel sau altul.
„Lumea este acum un loc mai ostil. Un loc mai puțin ordonat”, a spus el. „Am mereu sentimentul că, dacă UE nu ar exista, ne-am strădui acum din răsputeri să o creăm", a închieta acesta.