Dacă politica și dezbaterea publică ar fi un exercițiu rațional și bazat pe fapte, guvernele, companiile și media ar fi obsedate cu pregătirea revoluției AI care este în desfășurare și mai puțin cu erupții efemere de „revoltă”, scrie Axios într-un articol de analiză.
Însă nu așa funcionează Washington DC. Astfel că deși directorii de companii, Silicon Valey și câțiva experți din guvern văd AI-ul ca pe o oportunitate și ca pe o amenințare, demnă de un Plan Marshall modern, majoritatea Americii și Congresul dau din umeri.
O întrebare care se pune frecvent este – Ce putem să facem în realitate în acest domeniu, în orice caz?
Răspunsul Axios – multe lucruri. Publicația americană scrie că a discutat cu un număr mare de directori de companii, oficiali guvernamentali și experți în domeniul AI în ultimele luni.
Pe baza acestor conversații a fost realizat un inventar de pași pe care Casa Albă, Congresul, companiile și angajații ar putea să-i facă pentru a profita de pe urma schimbărilor care au loc cu o viteză amețitoare.
Niciunul dintre ei nu necesită reglementări sau schimbări dramatice de politici – dar toate necesită un mai mare grad de conștientizare publică și politică și un nivel de sofisticare ridicată a AI-ului.
Scenarii:
- O super-alianță AI globală condusă de americani – președintele Trump, la fel ca și președintele Biden înaintea lui, văd învingerea Chinei în domeniul creării unui AI cu capacități supra-umane drept o luptă existențială.
Trump se opune reglementărilor care riscă să pericliteze avansul Americii în cursa AI, iar Congresul este de acord.
Mulți directori executivi și experți AI sunt șocați și nu înțeleg de ce Trump și-a alienat aliații, inclusiv Canada și Europa, care ar putea să formeze o super-alianță de țări cu idei similare care să joace după regulile Americii și să consolideze lanțul de aprovizionare pentru „ingrediente” vitale precum mineralele rare.
Am putea să ne imaginăm SUA, Canada, toată Europa, Australia și mare parte din Orientul Mijlociu, părți ale Africii și America de Sud, împreună cu aliați cheie precum Coreea de Sud, Japonia și India – toți aliniați împotriva Chinei în această luptă a Inteligenței Artificiale. Un astfel de bloc ar fi unul absolut formidabil.
- Un Plan Marshall local – Planul Marshall a reprezentat angajamentul SUA față de reconstrucția Europei din ruinele celui de-Al Doilea Război Mondial. Acum, SUA are nevoie de cantități uriașe de date, cipuri, energie și infrastructură pentru a produce algoritmi AI tot mai avansați.
Trump a făcut acorduri cu companii și state și a îndepărtat multe reglementări pentru a grăbi procesul. Însă dezbaterea publică pe subiect are încă multe lacune și nu e deloc susținută – nu știm ce ar putea să însemne revoluția AI pentru locuri de muncă și pentru economie. Totul este o improvizație, de fapt, iar Trump însuși foarte rar vorbește pe subiect în privat.
SUA ar avea nevoie de o „combinație a Planului Marshall, Legea GI și New Deal (legi din anii 1930 și 1940 pentru veterani și servicii sociale – n. red.) – eforturi necesare pentru ca AI-ul să funcționeze în SUA, intern și global”, este de părere Scott Rosenberg, jurnalist Axios specializat în tech.
O idee inteligentă ar fi alinierea guvernului federal cu statele și universitățile pentru a pregăti țara și forța de muncă în prealabil. Unele state americane lucrează activ cu companii AI pentru a putea satisface cererea tot mai mare din viitor. Altele preferă să stea pe margine, însă ideal ar fi ca toate să exploateze acest moment.
- Butonul de shut-down – La Washington, nimeni nu are deschiderea să reglementeze inteligența artificială, în primul de rând de teamă că China ar putea, apoi, să învingă SUA în domeniul de avans tehnologic cel mai important din istorie.
Dar asta nu înseamnă că Congresul ar trebuie să ignore sau să subestimeze potențialul dar și riscurile Inteligenței Artificiale.
Mai mulți legiuitori și experți AI au gândit deja o măsură preventivă – crearea unei comisii speciale bicamerale și bipartizane similară cu cea dintre anii 1940 și 1970 care a supervizat și monitorizat armele nucleare.
Comisia, în teorie, ar putea să acționeze în patru domenii – monitorizarea sub secretizare a variatelor modele lingvistice AI (LLM), înainte ca ele să fie făcute publice, pentru a le înțelege pe deplin capacitățile; pregătirea Congresului și publicului, în prealabil, pentru efectele adverse asupra anumitor tipuri de joburi sau industrii; obținerea unei expertize și fluențe absolute în cele mai recente modele LLM pentru a-i educa pe alți membri ai Congresului în mod regulat; antrenarea unui număr mare de oameni care să evalueze modelele care presupun riscuri – inclusiv de a ieși de sub controlul uman, în anii care urmează. Astfel, am avea încă un levier de urgență, dincolo de companii și de Casa Albă.
- Folosirea directorilor executivi pentru a pregăti lumea post-Revoluție AI
Dario Amodei de la Anthropic a declarat pentru Axios că jumătate dintre angajații „gulere albe” entry level ar putea să fie dați afară în următorii ani din cauza Inteligenței Artificiale.
Aproape toți directorii executivi spun că au încetinit sau înghețat anagajările în mai multe departamente pentru că e de așteptat că AI-ul va înlocui oamenii.
Ei, fiind mult mai bine educați în domeniul AI, ar putea să-i ajute pe angajați în două moduri importante – să ofere calificare în profunzime, acces liber și training adițional pentru a ajuta fiecare persoană să folosească AI-ul pentru a-și îmbunătăți dramatic propria productivitate și eficiență.
Acest efort de retraining și creștere a abilităților a putea să fie costisitor, însă ar fi o modalitate bună pentru organizații și bogați să demonstreze capacități de leadership.
În al doilea rând, liderii ar putea să gândească noi „linii de business” și să creeze noi locuri de muncă în alte domenii. Acestea ar putea să ajute la acoperirea pierderilor din alte domenii – unii directori executivi au sugerat că ei consideră că au o obligație socială de a ajuta la o tranziție mai lină, mai ales dacă guvernele eșuează în acest caz.