Traderii tratează obligațiunile românești ca fiind singurele titluri de stat din Uniunea Europeană cu un rating de tip junk, nerecomandat investițiilor, scrie miercuri Bloomberg.
Costul asigurării împotriva riscului de neplată a datoriei suverane a României pe următorii cinci ani, prin intermediul contractelor CDS (credit default swaps), este, de departe, cel mai ridicat în rândul titlurilor emise de peste 60 de state din lume cu rating de tip "investment-grade" (recomandat investițiilor), care sunt monitorizate de agenția americană.
Moody's (pe 7 august) și Fitch Ratings (pe 31 iulie) au confirmat poziția țării noastre pe ultima treaptă a categoriei recomandate investițiilor, adică BBB-, respectiv Baa3, cu perspectivă negativă.
Următoarea evaluare de rating a României este programată pe 2 octombrie 2026 și va fi comunicată de S&P Global Ratings.
Ce spune Bloomberg despre cum privesc investitorii obligațiunile emise de România
România este privită cu aceeași precauție de investitori atunci când vine vorba de piețele locale de obligațiuni. Aici, randamentul titlurilor românești pe doi ani este de 6,52%, aceasta fiind cea mai mare rată din UE. Cea mai mare rată nu este o veste bună în acest caz: arată doar că statul trebuie să ofere mai mulți bani la aceste instrumente atunci când se împrumută pe termen scurt.
Chiar și în aceste condiții, dobânzile ridicate pe care le plătește România atrag investitorii cu un apetit mai ridicat la risc. Aceștia sunt acum atenți la cum se desfășoară criza politică, la capacitatea României de a evita alegerile anticipatele și de a adopta un buget coerent pentru 2027, notează Bloomberg.
"La nivelurile actuale, achiziția începe să devină atractivă", spune Juan Orts, strateg la Societe Generale SA în Londra. "Este scenariul clasic pentru piețele emergente: când există un exces de pesimism și toată lumea este îngrijorată, atunci este momentul să cumperi", adaugă el.
Acest specialist subliniază că România a "evitat glonțul" atunci când Fitch Ratings a menținut ratingul Bbb- în luna iulie. El estimează că, probabil, țara va evita o retrogradare la categoria "junk" din partea S&P Global, în cadrul evaluării programate pentru luna viitoare.
Cu așteptările din partea agențiilor de rating oarecum clarificate, investitorii se concentrează acum pe evoluțiile care arată reducerea semnificativă a deficitului bugetar. Ei vor să știe dacă tendința va fi continuată prin cea mai importantă lege pentru economie în 2027, legea bugetul de stat.
Investitorii calculează riscul de a pierde bani sau de a face profit pe seama crizei din România. Uneori, apetitul pentru bani învinge
Lunile de instabilitate politică au generat îngrijorări că autoritățile s-ar putea să nu reușească să limiteze cheltuielile publice conform planului, în timp rata inflației în țară rămâne cea mai ridicată din UE.
"Riscurile interne din România au crescut de la prăbușirea guvernului majoritar; cu toate acestea, spread-urile suverane au evoluat bine", a declarat Sheraz Hussain, manager de portofoliu la RBC BlueBay, o firmă de administrare a activelor cu sediul la Londra.
Spread-ul suveran reprezintă diferența de dobândă dintre obligațiunile emise de statul român și cele ale unei țări considerate foarte sigure (cum este Germania).
Investitorii văd riscul politic, dar sunt atrași de dobânzile foarte mari pe care le plătește România pentru a se împrumuta. Pentru mulți traderi, câștigul financiar potențial depășește riscul de moment, iar aceștia tratează obligațiunile românești ca pe o oportunitate rentabilă, atâta timp cât se mențin promisiuni de reformă fiscală.
România, lângă Oman și Indonezia la riscul de neplată a datoriei
Marți, costul CDS (credit default swaps) pentru România era de 144 de puncte de bază, în scădere față de cele 167 de puncte de la sfârșitul lunii aprilie, când criza politică s-a intensificat.
Următoarele state suverane cu rating "investment-grade" (recomandat investitorilor) și care înregistrează cele mai ridicate costuri de finanțare în contul riscului de neplată a datoriei sunt Oman și Indonezia, tranzacționate la un nivel de aproximativ 85 de puncte de bază.
Randamentele obligațiunilor emise în lei de statul român, cu scadență la doi ani, sunt cu circa 180 de puncte de bază peste cele ale obligațiunilor poloneze similare și cu aproximativ 235 de puncte de bază peste cele ale Republicii Cehe.
Datoria externă a țării - pentru care România beneficiază de un rating "investment-grade" din partea tuturor marilor agenții, este cotată a niveluri comparabile cu cele ale statelor din categoria "junk", precum Africa de Sud, Columbia și Brazilia.
Viktor Szabo, director de investiții la Aberdeen Investments, avertizează că o propunere de buget pentru 2027 slabă sau neconvingătoare ar putea împinge România peste pragul critic și spre categoria "junk"