Alegeri locale parțiale în București: Ultima zi de campanie înainte de scrutinul de duminică
Publicat acum 34 minute
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertizează că decizia Curții Constituționale privind reforma pensiilor magistraților ar putea deschide o discuție serioasă în coaliția de guvernare, chiar dacă nu se așteaptă la un scenariu al demisiei premierului Ilie Bolojan. Liderul UDMR a declarat, la Antena 3 CNN, că o eventuală respingere a legii ar ridica mai degrabă o problemă de legitimitate morală a Guvernului, nu una politică sau juridică, și insistă că „guvernarea trebuie să fie dreaptă, care elimină privilegiile, mai ales în această perioadă de deficit bugetar”.
Oana Zamfir: Dacă mâine Curtea Constituțională respinge reforma în privința pensiilor magistraților, cine va lua decizia privitoare la soarta Guvernului, domnule președinte? O ia singur premierul Bolojan? Este un act unilateral? Sau având în vedere că determină căderea Guvernului și să vedem ce soartă va decide asta pentru coaliție, va fi o discuție între dumneavoastră, liderii?
Kelemen Hunor, președintele UDMR: Sigur că, după decizia Curții Constituționale, mai ales dacă va fi o decizie negativă sau, mă rog, de respingere a proiectului, urmează o discuție în coaliție, fără doar și poate; nu se poate altfel.
Dar în acest moment n-aș vrea să fac nicio speculație, fiindcă în cazul în care Curtea eventual spune că sunt nereguli – din punctul lor de vedere de constituționalitate –, trebuie văzut exact la ce se referă Curtea, dacă va fi așa ceva; fiindcă s-ar putea să fie o chestiune doar parțială, de formă, și atunci, bineînțeles, se poate corecta relativ repede.
Sau, dacă e ceva mai grav, atunci e o altă discuție. Din acest punct de vedere, eu nu am emoții, fiindcă atunci când am parcurs toate procedurile nu am văzut că ar fi ceva neconstituțional.
E o singură chestiune în discuție, acel aviz de la CSM, care oricum este un aviz consultativ, nu este un aviz conform, deci nu schimbă în fond problema.
Oana Zamfir: Dumneavoastră și domnul Fritz ați vorbit despre lipsa de legitimitate a Guvernului, dacă va fi acest refuz de la Curtea Constituțională. Săptămâna trecută, aici, la „Ora de foc”, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a avut o cu totul altă părere, spunând chiar că „ar fi o prostie să pice guvernul”. Mai există, domnule președinte, pas înapoi, pentru că după anunțul făcut de premierul Bolojan, același domn Grindeanu spunea, de exemplu, că „a lăsat-o mai moale cu demisia”. Și dumneavoastră, săptămâna trecută, spuneați că n-a mai pomenit despre demisie. Ați avut această discuție și încercați cumva să atenuați declarația destul de tranșantă a domnului Bolojan de atunci și astfel încât, așa cum spuneați și mai devreme, în funcție de ce decide Curtea, să ieșiți din acest unghi strâmt?
Kelemen Hunor: Trebuie văzut mai nuanțată toată treaba asta, că ceea ce spunea Fritz sau oricine altcineva de legitimitate trebuie văzută dintr-o altă perspectivă. Ce înseamnă legitimitate? Legitimitate juridică va avea în continuare guvernul. Legitimitatea politică va avea, fiindcă nu se schimbă configurația politică nici în Parlament, nici în coaliție, fiindcă toată lumea rămâne la masă.
Legitimitatea morală – da, acolo vom avea o problemă, fiindcă a fost singura inițiativă care, cel puțin până acuma, înseamnă o reformă mai profundă; fiindcă a mai fost o chestiune foarte mică la educație.
Dar, în rest, noi încă n-am făcut reforme, fiindcă să crești taxe, să crești impozite nu e reformă. Să reduci numărul de angajați – oricum nu am făcut-o – dar nu este o reformă.
Singura reformă a fost aici, pe sistemul de pensionare și sistemul de a ieși la pensie în cazul magistraților. Și e greu să mergi în fața oamenilor și să explici că punem povară pe toată societatea, dar o castă privilegiată nu poate fi atinsă în niciun fel, niciodată, de nimeni. Guvernarea trebuie să fie justă, dreaptă, mai ales în această perioadă când sunt probleme legate de deficitul bugetar făcut de PSD, PNL împreună în anii trecuți.
Și, bineînțeles, trebuie să fie o guvernare dreaptă, care elimină privilegiile. Asta este toată povestea.
Deci, din acest punct de vedere se poate discuta legitimitatea: nu juridic, nu politic, nu matematic, acolo nu se întâmplă nimic.
Oana Zamfir: Ați dat, iată, o foarte mare însemnătate și greutate acestui moment și ați făcut-o de prima dată când ați spus „chiar dacă se întâmplă asta, înseamnă că toți trebuie să plecăm acasă”. Sigur, ați spus mai devreme că nu vreți să intrați într-o zonă de speculație, dar eu sunt convinsă că o coaliție își pregătește toate scenariile, mai ales lideri cu experiență, cum sunteți cei care compun acum coaliția de guvernare. Ca atare, eu sunt obligată să vă întreb dacă, totuși, asistăm la momentul demisiei premierului Bolojan. Dumneavoastră credeți că se întâmplă un cutremur în coaliție sau că imediat veți avea din partea PNL o altă propunere de premier, se va respecta protocolul, va fi totul în regulă, rămâne și USR-ul la guvernare sau dacă pleacă Bolojan, pleacă și USR-ul. Care este viziunea dumneavoastră cu privire la consecințele unei astfel de gest, demisia domnului Bolojan?
Kelemen Hunor: Deci, ați văzut că nici Sorin Grindeanu nu îl împinge pe Bolojan spre demisie, nici eu, nici Fritz. Deci nimeni nu îl împinge pe Ilie Bolojan la demisie. Dacă el va lua o decizie de acest gen, sigur, e o altă poveste, dar nu cred, fiindcă nu este cazul.
Dar vom avea o problemă în coaliție și vom avea o discuție serioasă: cum putem și ce fel de reforme putem face în continuare ca să avem o guvernare dreaptă, deși eu nu intru în speculația aia că pleacă Bolojan și vine altcineva de la PNL. Fiindcă nimeni nu îl împinge pe Ilie Bolojan spre demisie.
Oana Zamfir: Dar luați în calcul și un interes politic de alt tip al domniei sale, că se discută despre scenariul candidaturii sale la Primăria Capitalei?
Kelemen Hunor: A, nu, nu cred. Nu. Ai plecat de la Oradea, din administrația locală, ca să te bagi în București, tot din administrația locală? Nu, nu, nu. Astea sunt chiar speculații fără fond.
Curtea Constituțională urmează să se pronunțe luni asupra legii pensiilor magistraților – un subiect care a fost deja amânat de două ori și care a devenit miza principală în relația dintre Guvern și sistemul judiciar.
Legea aflată pe masa Curții prevede, printre altele, plafonarea pensiei la maximum 70% din ultimul salariu net, creșterea treptată a vârstei de pensionare și modificări ale modului de calcul pentru beneficiarii actuali.
Judecătorii constituționali trebuie să stabilească dacă noile prevederi respectă Constituția și principiile statului de drept. În esență, miza este una dublă: dacă legea poate fi aplicată și, mai ales, dacă modificările pot fi considerate compatibile cu statutul de independență al magistraților.
CCR a amânat până acum de două ori pronunțarea, inclusiv pentru datele de 8 și 20 octombrie, pe fondul divergențelor din interiorul sistemului. Decizia de luni este considerată una decisivă – de ea depinde promulgarea legii și, implicit, întregul calendar de reformă în sistemul de pensii speciale.
În spațiul public a fost dezbătut intens scenariul conform căruia, dacă legea nu ar trece de testul de constituționalitate, Guvernul Bolojan și-ar pierde legitimitatea și ar trebui să demisioneze.
”Dreptul nu este o știință exactă. Există interpretări, pentru că dreptul folosește limbajul comun, iar în limbajul comun există ambiguități. În textele de lege există ambiguități, în Constituție există interpretări care pot să fie diferite", a explicat Nicușor Dan motivul pentru care, în opinia sa, premierul nu ar trebui să plece în cazul unui eșec al legii la instanța constituțională.