Coaliția de guvernare a cancelarului german, Friedrich Merz, a prezentat, joi, un pachet de reforme care include reduceri fiscale anuale de 10 miliarde de euro pentru persoanele cu venituri mai mici, modificări ale sistemului de pensii și construirea mai multor locuințe accesibile.
Aflat în urma partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în sondaje, Merz este presat puternic să adopte reforme care să relanseze cea mai mare economie a Europei. El a avut, însă, dificultăți în a depăși disputele din interiorul coaliției și în a da un nou impuls guvernării.
„Vrem să readucem Germania pe drumul cel bun”, le-a spus Merz jurnaliștilor, joi.
Lista lungă de măsuri urmărește să rezolve probleme diverse și să reducă birocrația. Ea include un plan de acțiune împotriva fraudelor legate de ajutoarele sociale, eliminarea posibilității ca angajații să obțină certificate de concediu medical prin telefon și reducerea cu 8% a personalului din ministerele federale, prin digitalizare.
Reducerile fiscale vor fi finanțate în principal prin majorarea cotei maxime de impozitare la 47%, de la 45%, pentru persoanele cu cele mai mari venituri, de cel puțin 280.000 de euro pe an.
„Guvernul a demonstrat că poate conveni asupra unor reforme structurale importante și le poate pune în aplicare până la finalul anului”, a declarat Marion Muehlberger, de la Deutsche Bank Research, care a descris pachetul drept unul dintre cele mai importante din ultimele decenii.
„Este probabil ca acest lucru să îmbunătățească încrederea și să confirme prognoza noastră privind accelerarea creșterii economice în a doua jumătate a anului”.
Guvernul lui Merz a transmis că aceste reforme sunt extrem de urgente, dorind să accelereze creșterea economică și să ajute companiile să devină mai reziliente în fața concurenței externe dure.
Economia germană încearcă să își recapete avântul, după stagnarea din pandemie, iar concurența în creștere din partea Chinei, precum și prețurile mai mari la energie — provocate inițial de războiul din Ucraina și amplificate acum de conflictul cu Iranul — pun sub presiune modelul economic bazat pe exporturi.
Guvernul german a înjumătățit, în aprilie, prognoza de creștere pentru 2026, la 0,5%, și a redus estimarea pentru 2027 la 0,9%, de la 1,3%. Totodată, a majorat prognozele privind inflația, pe fondul efectelor prețurilor ridicate la energie.
Impozit pe avere, pensionare după 67 de ani, concedii medicale
Măsurile includ reducerea poverii fiscale pentru persoanele cu venituri mici și medii, în timp ce contribuabilii mai înstăriți vor plăti mai mult. A fost aprobată și creșterea vârstei de pensionare peste 67 de ani, alături de o serie de măsuri cerute de companii.
„Ne asigurăm că protejăm statul social și că reducem povara asupra angajaților și companiilor prin scăderea impozitelor”, a declarat Friedrich Merz, după luni de dispute între conservatorii din CDU-CSU și social-democrații din SPD.
„Ne asigurăm că sporim flexibilitatea companiilor noastre. Ne asigurăm că reducem birocrația”, a adăugat el. Conservatorii și social-democrații au convenit să adopte până la sfârșitul anului reforma pensiilor, recomandată de o comisie independentă.
Pe lângă majorarea treptată a vârstei legale de pensionare, reforma sistemului de pensii prevede extinderea bazei de contribuabili și introducerea unei componente de capitalizare.
Coaliția germană a decis, de asemenea, reduceri fiscale de zece miliarde de euro pentru persoanele cu venituri mici și medii. Reducerea unor facilități fiscale și taxarea mai ridicată a veniturilor de peste 250.000 de euro pe an ar urma să compenseze pierderile de venituri la buget.
„Persoanele cu cele mai mari venituri vor contribui mai mult. Este o chestiune de echitate, dacă vrem să ducem țara înainte”, a declarat ministrul social-democrat al finanțelor, Lars Klingbeil.
Pentru combaterea absenteismului de la locul de muncă, guvernul a decis să introducă obligația prezentării unui certificat medical încă din prima zi de boală și a interzis eliberarea acestuia în urma unei simple consultații telefonice.
După puțin peste un an la putere și un bilanț limitat, Merz și-a mobilizat coaliția în primăvară, confruntat cu o economie care oscilează între recesiune și stagnare, precum și cu o extremă dreapta în ascensiune, aflată înaintea sa în sondaje.
Provocarea cancelarului era să arate că guvernul său nu este condamnat la inerție și că poate reforma o țară lipsită de inovație, a cărei industrie exportatoare, mult timp motorul succesului german, este afectată de costurile energiei și forței de muncă, birocrație, concurența chineză și taxele vamale americane.
Scumpirea carburanților provocată de închiderea Strâmtorii Ormuz ar urma, la rândul său, să reducă PIB-ul Germaniei cu 0,4 puncte procentuale în 2026 și 2027, potrivit unor estimări formulate în iunie de institutul economic german Ifo. Pierderea ar urma să fie compensată de sutele de miliarde de euro alocate anul trecut investițiilor în apărare și infrastructură.
Demonstrarea capacității de acțiune este cu atât mai importantă cu cât CDU-CSU și SPD vor să împiedice cu orice preț AfD să preia pentru prima dată puterea în două regiuni din est, la alegerile regionale din septembrie.
Războiul comercial cu China
O asemenea situație ar fi fără precedent în Germania de după război și ar reprezenta un cutremur politic pentru un cancelar criticat atât de dreapta, cât și de stânga, în condițiile în care peste 80% dintre respondenți au o opinie nefavorabilă despre el. Anunțând reformele, Merz le-a cerut germanilor să le susțină.
„Știm că voi (...) vreți decizii și nu certuri. Iar asta este exact ceea ce am făcut”, a declarat cancelarul.
„Avem și o cerere pentru voi. Alăturați-vă nouă. Sprijiniți-ne în reforme”, a adăugat el, asigurând că echipa sa va face totul „pentru a scoate țara din slăbiciunea structurală a creșterii sale economice”.
Guvernul a promis, în cele din urmă, că va promova, în cadrul UE, o politică mai fermă față de China, cel mai mare client al Germaniei devenit principalul său concurent, acuzată de practici comerciale neloiale. Klingbeil a pledat pentru „o linie mai robustă față de China”, acuzând regimul chinez că „distruge locuri de muncă și modele economice prin mijloace neloiale”.
Cancelarul a cerut un răspuns la „practicile comerciale neloiale” ale Chinei, invocând supracapacitățile de producție, subvențiile și o monedă menținută artificial la un nivel scăzut.