Nicuşor Dan a discutat, joi, la Palatul Cotroceni, cu liderii fostei coaliţii de guvernare. La discuție au participat liderii partidelor şi miniştrii interimari ai Finanţelor şi Proiectelor Europene. Discuțiile au fost pe tema stadiului implementării proiectelor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă și pe legea salarizării, jalon de 770 de milioane de euro din PNRR.
UPDATE 15:40 Întâlnirea de la Palatul Cotroceni s-a terminat.
La reuniune participă preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, preşedintele USR, Dominic Fritz, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, ministrul interimar al Finanţelor, Alexandru Nazare, şi ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru.
Tema reuniunii de la Cotroceni este stadiul implementării proiectelor din PNRR, în condiţiile în care termenul limită este data de 31 august.
Pe 11 august, şeful statului a avut o întâlnire cu liderii PSD, PNL, USR şi UDMR pentru discuţii privind proiectul Legii salarizării, care este jalon în PNRR, a cărui îndeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investiţii.
De altfel, la începutul lunii august, şeful statului a promulgat o serie de legi, aprobate de Parlament, pentru îndeplinirea jaloanelor din PNRR şi ratificarea Acordului SAFE.
Dragoș Pîslaru a confirmat, cu câteva ore înainte de întâlnirea de la Palatul Cotroceni, că anvelopa suplimentară pentru legea salarizării a fost majorată la 12 miliarde de lei și că oficialii de la Comisia Europeană l-au întrebat de unde ia banii pentru a susține impactul bugetar. Ministrul interimar al Muncii a explicat că în noua formulă a legii au fost făcute majorări pentru educație și pentru revendicările sindicatelor, iar pentru a le acoperi trebuie mutați bani din alte bugete publice.
„12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. Problema pe care noi o avem este că limita aceasta bifează, să spunem, bugetul pe care l-am putea avea conform jalonului, dar avem de spus de unde aducem acești bani. Deci nu s-a schimbat această perspectivă. În încercarea de a ne îndrepta către ceea ce sindicatele - sau sectorul de sănătate și de educație - au solicitat, evident că trebuia să adaugi la această anvelopă financiară chiar de 12. Deci pot confirma, fără să confirm cifrele acelea care au fost vehiculate, mult mai mari, pot confirma că am avut această încercare de a putea adăuga la anvelopa financiară către sănătate și educație, lucruri care s-au demonstrat mai degrabă din discuțiile cu Comisia Europeană că nu sunt posibile și, evident, acuma suntem în procesul de a pune cap la cap toate aceste analize și să putem pune pe masa liderilor astăzi acel proiect echilibrat”, a declarat Pîslaru, la Digi24.
Avertismentul ministrului Finanțelor Alexandru Nazare
Înainte de întâlnirea de la Cotroceni, Alexandru Nazare a avertizat „orice diferenţă adăugată celor 8 miliarde lei pe an devine o obligaţie permanentă, transferabilă întregii societăţi şi generaţiilor următoare.”
Ministerul Finanţelor va susţine o formă a Legii de salarizare în sistemul bugetar care îndeplineşte simultan trei condiţii, respectiv este echitabilă pentru angajaţi, poate fi finanţată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală şi îndeplineşte în mod real cerinţele jalonului asumat prin PNRR, transmite ministrul de resort interimar Alexandru Nazare.
"Îşi permite România să susţină noi angajamente de cheltuieli pe termen lung, fără să transfere nota de plată în viitor? De ce orice diferenţă adăugată celor 8 miliarde lei pe an devine o obligaţie permanentă, transferabilă întregii societăţi şi generaţiilor următoare. Acesta este unghiul principal de analiză al Ministerului Finanţelor în discuţia de azi (joi - n. r.) cu liderii partidelor politice asupra noii Legi a salarizării. Este foarte important să explicăm clar ce înseamnă diferenţa dintre anvelopa suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei şi variantele de anvelope suplimentare discutate în spaţiul public în ultimele zile. Nu vorbim despre bani în plus faţă de cele 8 miliarde agreate prin acord politic - care reprezintă tot o sumă suplimentară la bugetul actual - cheltuiţi o singură dată. Vorbim despre miliarde de lei în plus în fiecare an, adăugate la o cheltuială salarială care, odată introdusă în buget, devine recurentă", a scris Nazare, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, o Lege a salarizării publice echitabilă trebuie să fie şi sustenabilă. "Aceasta este responsabilitatea principală a Ministerului Finanţelor, de a asigura sustenabilitatea finanţelor publice şi de a evalua dacă o reformă poate fi aplicată efectiv, finanţată predictibil şi susţinută de buget pe termen lung. Experienţa legilor salarizării de până acum arată de ce acest lucru este esenţial", spune ministrul interimar al Finanţelor.
El susţine că aplicarea fragmentată, modificările succesive ale grilelor şi sporurilor, făcute de-a lungul anilor inclusiv pentru reducerea cheltuielilor, precum şi constrângerile bugetare au făcut ca legea în vigoare să nu fie aplicată integral nici astăzi. "Punerea ei completă în aplicare ar genera un impact pe care bugetul nu îl poate susţine. De aceea, Ministerul Finanţelor susţine o reformă care, încă din etapa de proiectare, să fie aliniată cu jaloanele şi obligaţiile asumate de România, astfel încât noua lege să poată fi aplicată efectiv şi finanţată predictibil", a adăugat Nazare. Finanţelor.
În opinia sa, acest lucru este o responsabilitate cu atât mai importantă cu cât România are cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, trebuie să finanţeze simultan investiţii şi nevoi suplimentare pentru a-şi apăra cetăţenii în actualul context global şi are de făcut, până în 2031, cel mai amplu efort de consolidare fiscală din UE.
"Am susţinut încă de la început necesitatea unei noi Legi a salarizării care să corecteze inechităţile acumulate şi să ofere reguli mai clare pentru angajaţii din sectorul public. În acelaşi timp, este obligatoriu să protejăm stabilitatea bugetară, parcursul de reducere a deficitului şi credibilitatea financiară a României", a subliniat el.
Şeful interimar de la Finanţe a subliniat că masa salarială publică a avut în România o evoluţie mult mai volatilă decât media europeană, cu perioade în care a depăşit-o semnificativ. După corecţia din 2022 - 2023, cheltuielile au crescut din nou în 2024, iar reducerea din 2025 a venit în contextul măsurilor de consolidare fiscală.
Această evoluţie de tip "creştere - îngheţare - corecţie" este exact ceea ce trebuie să evităm prin noua lege, afirmă ministrul. România are nevoie de o salarizare predictibilă, construită pe reguli şi limite multianuale, nu de majorări care ulterior nu mai pot fi finanţate şi trebuie suspendate sau corectate, continuă acesta.
"Contribuţia Ministerului Finanţelor de până acum a urmărit câteva direcţii concrete: stabilirea unei anvelope salariale compatibile cu Strategia fiscal-bugetară şi cu angajamentele de reducere a deficitului; verificarea costurilor reale ale reformei, nu doar a impactului din primul an, ci şi a costului anualizat şi a efectelor din 2028 şi din anii următori; calibrarea prudentă a valorii de referinţă şi a momentului intrării în vigoare, în funcţie de execuţia bugetară şi de spaţiul fiscal efectiv disponibil; analiza proporţionalităţii grilelor pentru toate categoriile profesionale şi familiile ocupaţionale, pentru a evita noi dezechilibre, litigii sau revendicări în cascadă; solicitarea unor măsuri compensatorii permanente pentru orice cost care depăşeşte anvelopa stabilită, cu efect nu doar în 2027, ci şi în anii următori; integrarea obligaţiilor rezultate din hotărâri judecătoreşti într-un calendar bugetar distinct şi realist; introducerea unui mecanism transparent de monitorizare a cheltuielilor de personal, a numărului de posturi, a sporurilor şi a celorlalte componente variabile, împreună cu măsuri de salvgardare în situaţia depăşirii limitelor aprobate; construirea unui mecanism predictibil de stabilire şi actualizare a salariilor, corelat cu legea bugetului şi cu Strategia fiscal-bugetară. Am analizat fiecare versiune transmisă, am refăcut estimările acolo unde impactul era incomplet şi am atras atenţia asupra diferenţei dintre costul aparent din primul an şi obligaţia structurală pe care statul şi-o asumă pe termen mediu", notează Nazare.
A doua constrângere este dimensiunea actuală a anvelopei salariale. În 2024, masa salarială publică reprezenta echivalentul a aproape 40% din veniturile fiscale, faţă de aproximativ 26% la nivelul Uniunii Europene - cea mai ridicată pondere dintre statele membre.
Şeful de la Finanţe admite că acest lucru nu înseamnă că fiecare angajat public este bine plătit sau că nu există categorii profesionale care trebuie recalibrate, însă datele arată că anvelopa salarială este foarte mare în raport cu veniturile pe care statul reuşeşte să le colecteze. În aceste condiţii, fiecare creştere permanentă care nu are o sursă de finanţare pune presiune asupra investiţiilor, sănătăţii, educaţiei, apărării, datoriei publice sau asupra taxelor plătite de economie.
"O reformă salarială nu trebuie construită prin opoziţia dintre categoriile profesionale. Trebuie să aşeze întregul sistem pe criterii coerente, proporţionale şi uşor de explicat. Iar corectarea unei inechităţi nu poate crea o altă inechitate", transmite el.
Dezechilibrele din sistemul de salarizare nu rămân izolate în sectorul public. Atunci când devin permanente şi nu au o sursă reală de finanţare, ele se propagă în buget şi contribuie la deficite mai mari, datorie publică în creştere, costuri mai ridicate de finanţare şi presiuni inflaţioniste, susţine oficialul. În final, costurile sunt suportate de întreaga societate: de persoanele vulnerabile, prin pierderea puterii de cumpărare, dar şi de cei care muncesc, investesc şi produc, prin taxe mai mari, finanţare mai scumpă şi oportunităţi mai puţine.
"Cred că realitatea de astăzi trebuie să fie un avertisment. România are cea mai ridicată inflaţie şi cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, o datorie publică în creştere şi o economie care nu mai avansează în ritmul de care avem nevoie. De aceea, discuţia despre noua lege nu trebuie să fie doar despre cât putem distribui astăzi. Trebuie să ne uităm cu responsabilitate la locul în care vrem să fie România peste 5 sau 10 ani. Avem nevoie de un stat care îşi plăteşte corect angajaţii, dar care îşi poate respecta promisiunile fără să transfere costurile către economie sau către generaţiile următoare. Noua Lege a salarizării trebuie să fie parte din soluţia de modernizare a României, nu sursa următorului dezechilibru. Ministerul Finanţelor va susţine o formă a legii care îndeplineşte simultan 3 condiţii: este echitabilă pentru angajaţi; poate fi finanţată integral fără a pune în pericol consolidarea fiscală; îndeplineşte în mod real cerinţele jalonului asumat prin PNRR. România nu trebuie pusă în situaţia de a alege între o reformă salarială nesustenabilă şi investiţiile esenţiale finanţate prin PNRR. Noua lege trebuie să protejeze aceste investiţii, nu să le pună în risc", este de părere Alexandru Nazare.
În opinia sa, prudenţa nu înseamnă blocarea reformei, ci înseamnă siguranţa că "promisiunile făcute astăzi pot fi respectate şi mâine".
"Avem şi o lecţie recentă de la care trebuie să învăţăm. Chiar şi reformele care aduc beneficii legitime, precum reforma pensiilor, se pot întoarce împotriva oamenilor dacă nu sunt corelate cu măsuri fiscale, reforme structurale şi decizii asumate la timp", atenţionează acesta.
Ministrul interimar atrage atenţia că o creştere nominală de aproape 40%, urmată de doi ani de îngheţări şi de o inflaţie ridicată, trebuie evaluată prin puterea de cumpărare care a rămas, nu doar prin procentul anunţat iniţial, acelaşi lucru fiind valabil pentru creşterile salariale acordate generalizat în 2023-2024, urmate de nevoia unor ajustări şi de erodarea veniturilor prin inflaţie.
"Este o lecţie de responsabilitate atât pentru cei care solicită, cât şi pentru cei care decid: statul trebuie să ofere beneficii pe care le poate păstra în timp, nu câştiguri acordate astăzi şi recuperate mâine prin inflaţie, taxe, îngheţări sau reduceri. Mai mult, costurile unor asemenea decizii nu sunt suportate doar de cei care solicită şi de cei care acordă, ci şi de oamenii care nu participă nici la revendicare, nici la decizie. Ele ajung la întreaga societate - prin inflaţie, taxe mai mari, credite mai scumpe, investiţii amânate şi servicii publice mai slabe - afectând inclusiv sectorul privat, persoanele vulnerabile, tinerii şi generaţiile viitoare. O lege echitabilă este necesară. Dar pentru a fi cu adevărat o reformă, ea trebuie să fie şi sustenabilă", adaugă Alexandru Nazare.