Anul 2026 ar putea să fie unul de cotitură pentru războiul din Ucraina, iar posibilitatea unui război al Rusiei cu o țară europeană alta decât Ucraina este relativ mare, este de părere Oleksandr Kovalenko, expert ucrainean cu care am discutat în cadrul unui interviu pe teme legate de războiul din Ucraina, negocierile de pace și regiunea din vecinătatea României în contextul agresivității Rusiei. Kovalenko spune că pericolele pentru România nu sunt imediate pentru că Ucraina încă rezistă în fața invadatorilor, dar că pot avea loc accidente de tipul unei rachete care se „rătăcește” în spațiul aerian al României - „De exemplu, pentru lovituri asupra transportului fluvial din zona Reni sau Izmail, pot pătrunde în spațiul aerian al României și pot pierde controlul. Rachetele se pot abate de la traiectorie”.
Kovalenko mai spune și că cea mai vulnerabilă țară față de un atac al Rusiei rămâne Estonia, care nu ar putea rezista suficient în fața unui potențial asalt prin punctele Narva și Tartu.
Adrian Dumitru: Institutul pentru Studiul Războiului a publicat recent o hartă care arată operațiunile rusești împotriva Europei în așa-numita „Fază Zero” a unui potențial război. Sunt incluse România, Polonia și statele baltice. De asemenea, afirmă că Belarusul a fost de facto anexat de Rusia. Să presupunem că aceste negocieri de pace sponsorizate de Trump reușesc să producă o pace și Rusia obține un răgaz pentru a se reface. Este probabil ca, după o perioadă de refacere, să atace din nou, de data aceasta nu doar Ucraina, ci și alte țări europene?
Oleksandr Kovalenko: Șansele sunt destul de mari. Cel mai negru scenariu este pentru sfârșitul anului 2026, a doua jumătate a anului. România nu are motive de îngrijorare privind o invazie directă, pentru că Rusia ar trebui mai întâi să treacă de Ucraina și de Republica Moldova. Moldova este una, dar Ucraina ar reprezenta o problemă serioasă, deoarece Rusia se află pe malul stâng al Niprului, iar forțarea acestuia este extrem de dificilă.
Să nu uităm că în 2022 rușii au avut mari dificultăți în regiunea Mikolaiv. Acum apărarea în regiunea Herson este și mai densă, iar în spatele ei se află regiunea Odesa, cu particularități de relief și linii de apărare. Acestea sunt obstacole practic de netrecut pentru ei.
Prima amenințare constă în faptul că rușii, atunci când trimit drone kamikaze și rachete de tip Kalibr-3M14 spre sudul Ucrainei, spre regiunea Odesa, folosesc frecvent spațiul aerian al Moldovei sau gurile de vărsare ale râurilor. De exemplu, pentru lovituri asupra transportului fluvial din zona Reni sau Izmail, pot pătrunde în spațiul aerian al României și pot pierde controlul. Rachetele se pot abate de la traiectorie.
A doua amenințare pentru România este destabilizarea Republicii Moldova. Din păcate, în Moldova există încă un nucleu serios de forțe pro-ruse finanțate direct din Rusia. În plus, Transnistria rămâne o zonă majoră de destabilizare. Rusia are încă capacități hibride de destabilizare și haotizare a Moldovei și nu a încetat să finanțeze aceste scenarii.
Nuanța este că Rusia ar trebui să fie prezentă pe teritoriul Belarusului și să concentreze un grup de lovire care ar trebui să depășească numeric grupul folosit în invazia din 2022. Acest lucru nu se poate face în câteva zile, săptămâni sau luni. Un astfel de grup ar ajunge la 80-100.000 de militari.
Este imposibil să faci acest lucru neobservat, mai ales în apropierea granițelor Poloniei, pentru o străpungere a coridorului Suwalki, sau la granița Lituaniei, pentru ocuparea Vilniusului. Toate acestea ar fi evidente și ar permite pregătirea din timp.
Unde ar putea fi format un grup concentrat discret? De exemplu, la granițele Estoniei sau Letoniei. În acest caz, Estonia este cea mai vulnerabilă în fața unei invazii rusești. Poziția sa geografică permite Rusiei să lanseze simultan două lovituri, prin Narva și în direcția Tartu. Din păcate, Estonia nu ar putea rezista acestor lovituri.
Fiecare țară care se învecinează cu Federația Rusă nu este în siguranță, nu doar cele europene, ci și Kazahstan, Mongolia, Azerbaidjan. Dar, dacă vorbim despre probabilitatea unei operațiuni militare de amploare, cea mai slabă verigă este, din păcate, Estonia.
Tema Ucrainei este extrem de toxică pentru Rusia în prezent. Vedem cum chiar și propagandiștii ruși încep să se certe între ei pe acest subiect. Vedem cum, în ultimele trei luni, Rusia a anunțat de șase ori că a cucerit Kupiansk, ceea ce nu este adevărat și este ironizat chiar de propagandiștii ruși. Vedem efectul informațional al faptului că așa-numita „operațiune specială”, care trebuia să dureze două-trei zile, să cucerească Kievul și să defileze pe Hreșciatik, durează acum mai mult decât faza așa-numitului Mare Război pentru Apărarea Patriei din Al Doilea Război Mondial.