Piața imobiliară la început de 2026: de ce scad tranzacțiile și cum se repoziționează cererea

Debutul anului 2026 a adus o încetinire vizibilă a pieței imobiliare din România. Statisticile oficiale indică un volum de tranzacții mult sub nivelul de la finalul anului trecut, dar și sub cel înregistrat în ianuarie 2025. Dincolo de efectul sezonier specific începutului de an, datele conturează o schimbare de comportament: cumpărătorii devin mai prudenți, iar deciziile sunt tot mai atent cântărite.

Un ianuarie cu volum redus de vânzări imobiliare

La nivel național, în luna ianuarie 2026 s-au tranzacționat 24.598 de imobile. Comparativ cu luna decembrie, diferența este semnificativă: cu peste 31.000 de tranzacții mai puține. Chiar dacă lunile de iarnă sunt, în mod tradițional, mai lente, amplitudinea scăderii indică mai mult decât o simplă pauză sezonieră.

Raportat la ianuarie 2025, piața consemnează un minus de 6.236 de tranzacții. Acest decalaj sugerează o perioadă de ajustare, în care cererea nu dispare, dar se manifestă mai selectiv și mai precaut.

Unde se concentrează tranzacțiile imobiliare

Structura geografică a vânzărilor rămâne relativ constantă, chiar și într-un context de scădere generală. Marile centre urbane și zonele periurbane continuă să genereze cea mai mare parte a tranzacțiilor.

În topul județelor cu cele mai multe imobile vândute se află:

• București, cu 4.159 tranzacții,

• Ilfov, cu 1.799 tranzacții,

• Brașov, cu 1.273 tranzacții.

Aceste zone beneficiază de factori structurali puternici: locuri de muncă, infrastructură, migrație internă și interes investițional constant.

La polul opus, județe precum Teleorman (41 de tranzacții), Călărași (121) sau Sălaj (169) înregistrează volume extrem de reduse, ceea ce evidențiază o piață imobiliară tot mai polarizată.

Reședințele de județ și diferențele de lichiditate

Privind strict la nivelul reședințelor de județ, Brașovul se menține în fruntea clasamentului, cu 696 de tranzacții în luna ianuarie. Este urmat de Constanța (365) și Suceava (360), orașe cu rol regional important sau cu atractivitate economică și turistică.

În contrast, există reședințe de județ unde activitatea imobiliară este aproape inexistentă. Alexandria, Miercurea-Ciuc și Giurgiu au raportat sub 20 de tranzacții fiecare, un semnal relevant pentru investitorii care urmăresc lichiditatea piețelor locale.

Creditarea imobiliară încetinește semnificativ

Unul dintre cele mai clare semnale de prudență vine din zona finanțării. În ianuarie 2026 au fost înregistrate 14.830 de ipoteci, cu aproape 6.000 mai puține față de aceeași lună a anului trecut.

Cele mai multe ipoteci au fost acordate în:

• București,

• Ilfov,

• Timiș.

Scăderea creditării reflectă atât condiții de finanțare mai stricte, cât și o reticență crescută a cumpărătorilor de a se angaja în credite pe termen lung într-un context economic incert.

Terenurile agricole, un segment mai puțin volatil

În timp ce rezidențialul încetinește, piața terenurilor agricole pare să se mențină mai stabilă. Cele mai multe tranzacții din acest segment au fost raportate în județele Buzău, Dolj și Tulcea.

Interesul constant pentru terenuri agricole sugerează o orientare spre investiții pe termen lung și active percepute ca fiind mai puțin expuse fluctuațiilor economice pe termen scurt.

Ce indică aceste date pentru piața imobiliară

Imaginea de ansamblu a lunii ianuarie 2026 nu indică un blocaj al pieței, ci o schimbare de ritm. Într-o piață mai prudentă, transparența și accesul direct la decident devin avantaje reale, mai ales în cazul tranzacțiilor imobiliare direct de la proprietar, unde informația și costurile sunt mai ușor de controlat. Cererea există, însă este mai atent filtrată de:

• nivelul prețurilor,

• costurile totale de achiziție,

• accesul la finanțare.

Pentru proprietari, acest context înseamnă că imobilele supraevaluate sau slab prezentate vor avea dificultăți tot mai mari în a găsi cumpărători. În schimb, proprietățile corect poziționate, bine documentate și listate transparent rămân competitive.

Pentru cumpărători și investitori, începutul de an poate aduce oportunități de negociere, în special în zonele cu lichiditate scăzută sau presiune pe vânzători.

Concluzie

Datele din ianuarie 2026 conturează o piață imobiliară mai matură și mai calculată. Volumele sunt mai mici, dar deciziile sunt mai bine fundamentate. Pentru actorii care înțeleg aceste dinamici, perioada actuală nu este una de stagnare, ci de repoziționare strategică.