UE pune la cale un plan fără precedent care ar putea oferi Ucrainei o aderare parțială la bloc încă de anul viitor, în timp ce Bruxelles-ul încearcă să consolideze poziția țării în Europa și departe de Moscova, potrivit a 10 oficiali și diplomați. La patru ani de la invazia la scară largă a Rusiei și în contextul în care Kievul insistă ca aderarea la UE în 2027 să fie inclusă într-un acord de pace cu Kremlinul, această idee ar reprezenta o schimbare dramatică a modului în care blocul comunitar aduce noi țări în componența sa. Planul ar prevedea ca Ucraina să obțină un loc la masa negocierilor UE înainte de a realiza reformele necesare pentru a obține privilegiile de membru deplin, scrie Politico.
Oficialii europeni și guvernul ucrainean spun că cererea de aderare a Kievului este urgentă.
„Rusia va încerca probabil să oprească intrarea noastră în UE. De aceea spunem să se stabilească o dată. De ce o dată specifică? Pentru că data va fi semnată de Ucraina, Europa, SUA și Rusia”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski reporterilor de la Kiev, vineri, când a fost întrebat despre importanța oficializării unei date de aderare în 2027.
Ideea UE reflectă planul lui Emmanuel Macron , pe care acesta l-a schițat de mai multe ori de când a devenit președintele Franței în 2017. Cea mai recentă versiune a fost denumită informal „extindere inversă”, potrivit unui oficial UE și a doi diplomați europeni, deoarece aduce efectiv țările în bloc la începutul procesului de îndeplinire a criteriilor de aderare și nu la sfârșit.
Oficialii UE spun că ideea este atractivă deoarece ar oferi Kievului un respiro pentru a finaliza reformele instituțiilor sale democratice, sistemului judiciar și sistemului politic, reducând în același timp probabilitatea ca acesta să abandoneze speranța de a se alătura vreodată blocului comunitar și să întoarcă spatele Occidentului. Cu toate acestea, există obstacole în față, mai ales prim-ministrul ungar Viktor Orbán, care se opune aderării Ucrainei.
Pasul 1: Pregătirea Ucrainei
UE a „avansat” procesul de aderare a Ucrainei. Aceasta implică furnizarea către Kiev a unor îndrumări informale în negocierea „grupurilor”, fiind pașii legali pe calea către aderare.
Blocul comunitar a furnizat deja Ucrainei detalii despre trei din șase grupuri de negocieri. La o reuniune informală a miniștrilor afacerilor europene din Cipru, în martie, UE dorește să ofere unei delegații ucrainene aflate în vizită detalii despre mai multe grupuri, astfel încât să se poată începe și lucrul asupra acestora.
„În ciuda celor mai dificile circumstanțe, în mijlocul agresiunii ruse continue, Ucraina își accelerează eforturile de reformă”, a declarat Marilena Raouna, ministrul adjunct pentru Europa al Ciprului, țară care deține președinția Consiliului UE.
Reuniunea din 3 martie va avea ca scop reafirmarea acestui sprijin, a spus ea. Însă „nu vor exista scurtături” în ceea ce privește reformele, a declarat un oficial UE. Acest mesaj a fost reiterat de doi diplomați de rang înalt din țări care susțin puternic Ucraina și de toți oficialii UE cu care a vorbit Politico.
„Apartenența la UE aduce beneficii doar dacă treceți prin procesul de extindere. Aceasta este adevărata superputere a apartenenței la UE. Comisia Europeană trebuie să pună capăt acestor două lucruri: nevoia de a acționa rapid, dar și de a realiza reformele în Ucraina”, a declarat un oficial.
La rândul său, Kievul declară că este pregătit să facă munca necesară.
„Vom fi pregătiți din punct de vedere tehnic până în 2027. Vorbiți despre sfârșitul războiului și garanții de securitate simultane. Iar UE pentru noi înseamnă garanții de securitate”, a declarat Zelenski vineri.
Pasul 2: Crearea unei forme ușoare de aderare la UE
Guvernele UE au întrebat-o pe președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, despre eforturile de depășire a impasului privind aderarea de noi națiuni la blocul comunitar, la o reuniune de vineri la Bruxelles, potrivit diplomaților care au participat la discuție sau au fost informați despre conținutul acesteia.
Ea a prezentat o varietate de opțiuni și modele pe care UE le are în vedere, au spus aceștia. Printre acestea se numără și ideea de „extindere inversă”.
„Ar fi un fel de recalibrare a procesului: te alături, iar apoi ți se acordă treptat drepturi și obligații. Așadar, ar exista o regândire a modului în care facem aderarea, pe baza situației foarte diferite pe care o avem acum, comparativ cu momentul în care Comisia a stabilit criteriile de aderare”, a declarat un oficial UE familiarizat cu conținutul discuției.
Ideea nu este de a coborî ștacheta, ci de a crea un mesaj politic puternic pentru țările a căror aderare este întârziată din cauza războiului sau a opoziției din partea unor capitale precum Budapesta.
„Este important să transmitem un mesaj politic. Războiul de agresiune durează de patru ani. Ucrainenii au nevoie de sprijin. UE trebuie să ofere acest sprijin, politic și psihologic”, a declarat un diplomat UE.
Deși Zelenski a declarat anterior că Ucraina nu va accepta statutul de membru al UE de nivel secundar, ar putea fi deschisă la ceva care codifică calea țării către UE înainte de a deveni membru cu drepturi depline al blocului, a declarat un oficial familiarizat cu gândirea Kievului.
Un oficial moldovean a declarat că țara „dorește să adere la o Uniune Europeană care să funcționeze eficient dincolo de 27 de state membre și salutăm discuțiile privind reformele interne necesare pentru a face acest lucru posibil”.
În același timp, „calitatea de membru deplin, cu drepturi egale și participare deplină la procesul decizional al UE, trebuie să rămână destinația clară și finală”.
Prim-ministrul albanez Edi Rama a declarat, luna trecută, că o abordare creativă a aderării la UE este o „idee bună” și că țara sa ar accepta chiar și temporar să nu aibă propriul comisar.
Totuși, ideea se confruntă cu probleme în cadrul UE.
„În principiu, nu se poate discuta despre două categorii de state membre. Acest lucru nu ar fi corect nu doar față de Ucraina, ci și față de proiectul european. Mesajul ar trebui să fie accelerarea reformelor”, a declarat un oficial UE.
Germania, în special, este împotriva ideii de a crea mai multe niveluri de apartenență la UE și se teme că țărilor care aderă la bloc înainte de a fi pregătite li se vor promite lucruri pe care Bruxelles-ul nu le va putea oferi, potrivit unui diplomat de rang înalt. Cu toate acestea, există speranța că, dacă alte state importante ale UE, precum Parisul, Roma și Varșovia, susțin această inițiativă, Berlinul ar putea fi convins.
Pasul 3: Plecarea lui Orbán
Provocarea pentru perspectivele de aderare ale Ucrainei este atragerea tuturor celor 27 de țări membre, deoarece orice decizie de extindere a blocului comunitar necesită sprijin unanim. Orbán, cel mai apropiat aliat al lui Putin în UE, se opune ferm.
Însă Comisia și capitalele UE se gândesc la alegerile din Ungaria din aprilie și lucrează, de asemenea, la modalități de a ocoli vetoul lui Orbán.
Orbán se confruntă cu o competiție strânsă și este în urmă în sondaje. El a folosit ca armă subiectul apartenenței Ucrainei la UE în campania sa, declarând în weekend că „Ucraina este dușmanul nostru” din cauza eforturilor sale de a interzice importurile de energie din Rusia și că aceasta nu ar trebui „niciodată” să adere la UE.
Antipatia prim-ministrului maghiar față de Kiev „este profundă”, a declarat un diplomat de rang înalt al UE.
„Este o chestiune personală între Orbán și Zelenski. Este mai mult decât o mișcare strategică sau tactică”, spune el.
Orbán și Zelenski s-au luat în vizor în repetate rânduri. Zelenski l-a acuzat public pe Orbán că „face lucruri foarte periculoase” blocând calea Ucrainei către UE și, separat, a numit Budapesta o „mica Moscovă”. Orbán a numit Ucraina „una dintre cele mai corupte țări din lume” și l-a acuzat pe Zelenski că a lansat amenințări la adresa suveranității Ungariei.
Mai mulți oficiali UE au declarat că speră că, dacă Orbán pierde alegerile, rivalul său Péter Magyar, liderul conservator al partidului de opoziție Tisza, ar putea schimba tactica față de Ucraina, având în vedere că acesta a promis anul trecut că va supune problema unui referendum.
Dar dacă Orbán este reales, se trece la pasul patru.
Pasul 4: Jucarea „cărții Trump”
Deși opoziția lui Orbán față de aderarea Ucrainei la UE pare fermă, există un om despre care liderii europeni cred că i-ar putea schimba părerea: Donald Trump.
Președintele SUA, care este strâns aliat cu Orbán și l-a susținut înaintea alegerilor din Ungaria, nu și-a ascuns dorința de a fi cel care împinge Ucraina și Rusia să încheie un acord de pace. Având în vedere că aderarea Ucrainei la UE până în 2027 a fost inclusă într-un proiect în 20 de puncte pentru a pune capăt războiului, speranța este că Trump ar putea suna la Budapesta pentru a încheia un acord.
Conform propunerii de pace, SUA „își asumă obligația de a fi garantul faptului că nimeni nu va bloca” elemente ale acordului, a spus el. „Discutăm despre posibilitatea ca Statele Unite ale Americii să colaboreze politic cu anumite entități europene, astfel încât acestea să nu blocheze.”
Administrația Trump l-a presat anterior pe Orbán în timpul negocierilor privind pachetele de sancțiuni ale UE împotriva Moscovei, a declarat un diplomat al UE.
Pasul 5: Eliminarea dreptului de vot al Ungariei
Dacă arta înțelegerii a lui Trump eșuează, UE mai are o carte de jucat: readucerea pe masă a articolului 7 din tratatul UE împotriva Ungariei, potrivit a doi diplomați ai UE.
Articolul 7, aplicat atunci când o țară este considerată a fi expusă riscului de a încălca valorile fundamentale ale blocului comunitar, este cea mai gravă sancțiune politică pe care UE o poate impune, deoarece suspendă drepturile unui membru, inclusiv cele privind aderarea unor noi țări.
UE nu are încă intenția de a face acest efort, presupunând că acest lucru i-ar fi de folos lui Orbán înaintea alegerilor sale din aprilie. Însă capitalele evaluează sprijinul pentru utilizarea instrumentului dacă Orbán este reales și continuă să obstrucționeze procesul decizional al UE.
„O astfel de mișcare este absolut posibilă”, a declarat un al treilea diplomat.