În cea mai dură perioadă a regimului Ceaușescu, un român din Oradea a reușit să facă ceea ce mulți abia îndrăzneau să viseze: să fugă din România. Bărbatul, de 44 de ani la acea vreme, a pus la cale o evadare spectaculoasă și a reușit să-și ducă familia spre libertate. Timp de două luni și-a transformat Dacia într-o drezină blindată și, în toiul nopții, cu fiica și soția alături, a reușit să plece din România în Ungaria, prin punctul de trece Episcopia Bihor, potrivit CNSAS.
Anul era 1988. Personajul principal: un orădean de 44 de ani, anchetat de Securitate pentru „intenţii evazioniste". În ciuda faptului că era sub supraveghere, bihoreanul a reușit timp de două luni să-și ascundă planurile și apoi să evadeze chiar pe sub nasul autorităților.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat raportul strict secret nr. 0050.053 din 27 iulie 1988, realizat de colonelul Rațiu Gheorghe, șeful Direcției I, Departamentul Securității Statului din cadrul Ministerului de Interne, în care era detaliată această evadare.
O evadare ca-n filme pe sub nasul Securității
Numele eroului acestui caz care a pus pe jar Securitatea este cenzurat. Se știe însă că avea 44 de ani, era de naționalitate maghiară, din Oradea și muncea la Cooperativa de producție, achiziții și desfacerea mărfurilor - Borș.
Bărbatul, împreună cu fiica și soția lui, au trecut fraudulos granița la data de 15 iulie, prin P.C.T.F. Episcopia Bihor, folosind autoturismul personal transformat în drezină.
Începând cu data de 28 mai 1988, bărbatul și-a pregătit Dacia ca să poată rula pe calea ferată. Bărbatul și-a luat concediu de odihnă, a improvizat un garaj în curtea surorii lui, căreia nu i-a spus ce are de gând să facă, și două luni a muncit la planul de evadare.
Orădeanul a știut că se încumetă la o misiune care l-ar putea costa viața, așa că și-a blindat Dacia devenită drezină, ca gloanțele să ricoșeze în cazul în care grănicerii trag asupra lor.
„Acesta a procurat patru jenți pe care le-a modificat și a aplicat câte o bandă de cauciuc pentru a le mări suprafața de rulare și a nu face zgomot, a montat sub bara din față a mașinii un grătar pentru a înlătura eventualele obstacole de pe șine, iar pe părțile laterale ale autoturismului, până la jumătatea geamurilor, a lipit foi de cauciuc în scop de protecție în cazul că s-ar fi tras asupra sa de către grăniceri”, scrie în raportul citat de CNSAS.
Înainte să intre în concediu, bărbatul s-a interesat la colegii de serviciu pe unde ar putea ieși din țară. Nu a destăinuit însă nimănui planurile lui. Iar pe 15 iulie, noaptea, a fugit.
„Cel în cauză, împreună cu familia, la data de 15 iulie a.c. s-a deplasat cu autoturismul pe un drum puțin circulat până la intersecția acestuia cu calea ferată situată la 2,5 km după P.C.T.F. Episcopia Bihor și la 5 km de linia de frontieră, unde a schimbat roțile cu cele patru jenți și după ce a trecut trenul accelerat internațional 313, prin cîteva manevre, a așezat mașina pe șine, deplasându-se spre frontieră”, scrie în raport.
Mașină devenită drezină i-a luat prin surprindere pe grăniceri, care nu l-au putut opri.
„A comis actul evazionist pe fondul unui comportament aventurier (în anul 1984 a fost avertizat întrucît s-a aflat într-un anturaj cu preocupări evazioniste), [nume șters/cenzurat] și ca urmare a faptului că în luna mai a.c. la locul de muncă a fost schimbat din funcția de șef de echipă pentru întârzieri repetate de la program și realizarea necorespunzătoare a sarcinilor de serviciu”, scrie în raportul citat.
4 cadre ale Securității și Miliției, pedepsite
Securitatea a dat vina pe evadarea bărbatului pe „slaba activitate de securitate și miliție în obiectivele și locurile din comuna Borș, date în competență, în mod deosebit Cooperativa de producție achiziții și desfacerea mărfurilor, unde a lucrat [nume șters/cenzurat] care ar fi trebuit să facă obiectul supravegherii informative datorită antecedentelor și comportamentului său, precum și a slabei preocupări în vederea cunoașterii și sesizării unor aspecte de interes operativ pe linia muncii de pază și ordine”.
Mai mult, scrie în raport, „se adaugă și lipsa unor măsuri adecvate în apropierea ieșirii din țară a căii ferate, pentru sesizarea și neutralizarea acțiunilor de acest gen”.
Astfel, patru cadre de la Securitate și Miliție au fost arestate timp de cinci zile pentru acest eșec al regimului:
- Lt.col. Popa Ion, din cadrul Serviciului 1/B, care răspunde de organizarea și desfășurarea muncii de securitate conform ordinului 140/1980 în comuna Borș.
- Plut.adj. NAGY ȘTEFAN, șeful postului de miliție Borș;
- Plut.adj. DOBRA GHEORGHE, ajutorul șefului postului de miliție Borș, care avea în răspundere directă locul de muncă al infractorului;
- Plut. Olaru Aron, sectorist la miliția municipiului Oradea;
După evadarea bihoreanului, potrivit raportului, în termen de 15 zile urma să fie înființat un post permanent de supraveghere și dirijare a circulației rutiere la pasajul feroviar cel mai apropiat de locul ieșirii din țară a căii ferate ce trece prin Episcopia Bihor.
„Am stabilit cu comandantul trupelor de grăniceri să studieze posibilitatea introducerii unor sisteme care să asigure prevenirea eventualelor acțiuni similare la toate ieșirile din țară a căilor ferate”, a mai scris șeful Direcției I în raportul citat.
„Raiul socialist”, un iad pentru românii de rând
CNSAS a apreciat că acest episod din istoria comunismului în România arată riscurile pe care românii erau dispuși să și le asume pentru a scăpa de „raiul socialist”.
„În ciuda propagandei oficiale, care prezenta triumfalist realizările „Epocii de Aur” şi zelul revoluţionar al poporului român strâns unit în jurul „conducătorului iubit”, pentru desăvârşirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate, realitatea vieţii de zi cu zi în România comunistă era mult mai sumbră. Lipsa libertăţii şi prăbuşirea nivelului de trai i-a făcut pe mulţi români să dorească să părăsească raiul socialist şi să se stabilească în Occident”, a scris CNSAS într-o postare pe Facebook.
În ultimul deceniu al regimului Ceaușescu, tentativele de fugă din țară s-au înmulțit considerabil și au fost situații în care românii au dat dovadă de extrem de multă ingeniozitate.
„Cum foarte puţine cereri de emigrare erau aprobate, tot mai multe persoane apelau la varianta riscantă a trecerii ilegale a frontierei. Mai ales în ultimul deceniu al regimului comunist, tentativele de fugă din ţară s-au înmulţit substanţial, în ciuda măsurilor luate pentru împiedicarea acestora.
În majoritatea cazurilor fugarii încercau să treacă frontiera pe jos, prin sectoare mai puţin supravegheate ale graniţei, eventual noaptea, uneori sub îndrumarea unei călăuze.
Ocazional, însă, autorităţile se confruntau cu acţiuni, care vădeau multă imaginaţie, desprinse parcă din romanele sau filmele de aventuri. Aşa este şi cazul în care un bihorean a fugit, împreună cu familia, cu ajutorul autoturismului personal transformat în drezină.
Deşi eroul nostru fusese semnalat de mai mulţi ani cu „intenţii evazioniste", a reuşit să eludeze ochiul vigilent al Securităţii - organismul atotputernic şi omniscient din mentalul colectiv al românilor”, a conchis CNSAS.