Procurorii federali din Germania au acuzat autoritățile statului ucrainean că au ordonat atacul cu explozibili din 2022 asupra gazoductelor Nord Stream, care legau Rusia de Europa la acel moment.
Acuzația riscă să amplifice tensiunile dintre Kiev și Berlin, principalul susținător european al Ucrainei în plan militar, scrie, joi, The Guardian.
Sabotajul din Marea Baltică a distrus aproape în totalitate infrastructura submarină a uneia dintre principalele rute prin care gazul rusesc ajungea în Germania.
Un suspect arestat în august anul trecut în Italia și extrădat în Germania în noiembrie a fost trimis în judecată în această săptămână.
La momentul capturării, acesta a fost identificat drept Serghei Kuznețov.
Parchetul federal german a anunțat, într-un comunicat, că l-a inculpat pentru "crime de război, ca urmare a unui atac asupra unui obiectiv civil", precum și pentru provocarea unei explozii și perturbarea serviciilor publice.
Procurori germani: "Un atac la ordinul autorităților statului ucrainean, pentru a opri Rusia să-și finanțeze efortul de război"
Potrivit procurorilor, Kuznețov, ofițer în armata ucraineană la momentul atacului, ar fi conceput, împreună cu alți militari, planul de distrugere a conductelor Nord Stream 1 și Nord Stream 2, "la ordinul autorităților statului ucrainean".
Ucraina ar fi ordonat distrugerea gazoductelor în contextul invaziei ruse declanșate la 24 februarie 2022.
La vremea respectivă, Nord Stream 1 reprezenta o rută esențială pentru exporturile de gaze naturale rusești către Europa, în timp ce conducta Nord Stream 2 nu fusese încă pusă în funcțiune.
"Scopul a fost oprirea definitivă a livrărilor de gaze prin aceste conducte și împiedicarea Rusiei să folosească veniturile obținute din comerțul cu gaze naturale pentru finanțarea efortului său de război", au precizat procurorii.
Moscova redusese deja drastic livrările prin Nord Stream 1, invocând sancțiunile occidentale și problemele tehnice.
La rândul lor, statele europene au acuzat Rusia că folosește gazele naturale ca instrument de presiune politică.
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, a fost nevoită, în lunile următoare atacului, să găsească rapid soluții pentru a-și acoperi necesarul energetic.
Zelenski spune că nu a primit detaliile actului de acuzare
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri că nu a primit încă toate detaliile actului de inculpare.
Lista completă a acuzațiilor a fost făcută publică joi.
"Autoritățile competente din țările noastre vor lua legătura, iar atunci când vom primi mai multe detalii, probabil că vom putea oferi un răspuns. Deocamdată, este prea devreme să comentăm", a spus Zelenski.
Germania a depășit între timp Statele Unite - care și-au schimbat politica de ajutor direct către Kiev sub cea de-a doua administrație Trump - și a devenit cel mai important susținător militar al Ucrainei.
Guvernul german nu a comentat imediat acuzațiile formulate de procurori.
Procurori germani: "Pentru punerea în aplicare a atacului, a fost constituit un grup de profesioniști"
Potrivit rechizitoriului, pentru punerea în aplicare a planului a fost constituit un grup format din scafandri profesioniști, un căpitan de ambarcațiune și un expert în explozibili, sub conducerea inculpatului ucrainean.
Procurorii susțin că, la 4 septembrie 2022, Kuznețov a intrat în Germania venind din Polonia folosind un pașaport ucrainean falsificat.
La scurt timp după aceea, el s-ar fi îmbarcat, împreună cu ceilalți membri ai grupului, pe un iaht cu vele.
Ambarcațiunea fusese închiriată anterior de la o companie germană din Rostock pe baza unor documente de identitate false.
Kuznețov și complicii săi ar fi transportat cantități importante de explozibili de uz militar într-o zonă din apropierea insulei daneze Bornholm.
Acolo, sabotorii ar fi fixat pe conductele de gaze de pe fundul mării dispozitivele explozive prevăzute cu temporizatoare.
Încărcăturile au explodat la 26 septembrie 2022, provocând avarii grave celor două gazoducte și eliberând în atmosferă cantități record de metan.
"Înainte de incident, Nord Stream 1 asigura aproximativ jumătate din necesarul anual de gaze naturale al Germaniei pentru producția de energie", au precizat procurorii germani.
La începutul anchetei, suspiciunile s-au îndreptat atât asupra Rusiei, cât și asupra Statelor Unite.
Ulterior, atenția anchetatorilor s-a concentrat asupra Ucrainei.
The Guardian: "Extremiștii AfD vor specula electoral scandalul sabotajelor"
Conform legislației germane, infracțiunea de organizare a unui atac împotriva unor obiective civile este considerată crimă de război și se pedepsește cu o condamnare minimă de trei ani de închisoare.
Pentru cazurile considerate mai puțin grave, legislația prevede un an de închisoare.
Procesul este așteptat să înceapă în toamnă, la Hamburg.
Partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se opune sprijinului militar acordat de Berlin Ucrainei, va specula, probabil, acest dosar în campania pentru alegerile din septembrie și îl va folosi drept pretext pentru a reitera cererea de stopare a ajutorului federal pentru Kiev.
În prezent, AfD conduce în sondajele de opinie la nivel național, notează The Guardian.