Scăderea natalităţii pe planetă ar putea fi cauzată de folosirea telefoanelor mobile şi a reţelelor sociale
Publicat acum 1 ora si 38 minute
În martie 1982, Uniunea Sovietică a reușit una dintre cele mai spectaculoase performanțe din istoria explorării spațiale. Sonda Venera 13 a aterizat pe suprafața planetei Venus și a supraviețuit 127 de minute într-un mediu considerat cel mai ostil în care a operat vreodată un vehicul spațial, potrivit Space Daily.
Misiunea fusese proiectată să reziste doar 32 de minute după aterizare. Cu toate acestea, sonda a continuat să funcționeze aproape două ore și șapte minute, timp în care a transmis imagini panoramice și date științifice direct de pe suprafața planetei.
Venera 13 a atins solul pe 1 martie 1982, într-o regiune aflată la est de Phoebe Regio. Condițiile de acolo erau extreme: temperatura ajungea la 457 de grade Celsius, suficient de mare pentru a topi plumbul, zincul sau staniul, iar presiunea atmosferică era de 89 de ori mai mare decât pe Pământ.
Foto: Russian Academy of Sciences / Ted Stryk
Specialiștii compară această presiune cu cea întâlnită la aproximativ 900 de metri sub nivelul oceanului, aproape de limita la care multe submarine militare ar fi zdrobite. Din acest motiv, vehiculul sovietic a fost construit mai degrabă ca un modul de mare adâncime decât ca o sondă spațială clasică.
Venus este considerată cea mai ostilă planetă pe care oamenii au încercat să aterizeze. Spre deosebire de Marte sau Lună, unde temperaturile sunt extreme, dar mediul este relativ stabil, atmosfera distruge rapid orice echipament prin combinația de căldură intensă și presiune uriașă.
Sonda era echipată cu două camere montate pe părți opuse ale vehiculului și a devenit prima misiune Venera care a transmis imagini color de pe suprafața planetei.
Pe lângă imagini, Venera 13 a analizat compoziția solului și a atmosferei, a captat date despre descărcările electrice din timpul coborârii și a colectat probe de rocă folosind un braț mecanic. Sonda a transmis inclusiv date acustice, fiind considerată prima navă spațială care a înregistrat sunete de pe suprafața unei alte planete.
Cercetătorii spun că rezistența neașteptată a sondei a avut o importanță majoră. Durata de funcționare estimată nu fusese una precaută, ci reprezenta limita calculată a sistemelor de protecție termică. Faptul că vehiculul a rezistat aproape de patru ori mai mult decât se anticipase a arătat că izolarea și sistemele interne au funcționat mult peste așteptări.
Datele obținute de misiunile sovietice Venera și Vega reprezintă și astăzi aproape toate informațiile directe pe care omenirea le are despre suprafața planetei Venus. Ultima misiune care a reușit să transmită date de pe Venus a avut loc în 1985.
Foto: Russian Academy of Sciences / Ted Stryk
Sondele sovietice din programul Venera au capturat singurele imagini existente
Doar patru nave spațiale au reușit până acum să transmită imagini de pe suprafața planetei Venus, scrie planetary.org.
Navele au scanat terenul în mod panoramic, mișcând camerele de la stânga la dreapta pentru a reconstrui peisajul din jur.
Fotografiile transmise au arătat un peisaj pustiu, acoperit de roci crăpate și luminat de un cer galben-portocaliu. Imaginile au oferit o privire rară asupra unei lumi considerate cândva asemănătoare Pământului, înainte ca schimbările climatice extreme să transforme planeta într-un mediu imposibil pentru viață.
De-a lungul anilor, imaginile originale ale misiunilor Venera au fost îmbunătățite și reconstruite de cercetători. Printre cei care s-au ocupat de acest proces se numără Ted Stryk, profesor de filosofie la Roane State Community College din Tennessee, specializat în restaurarea fotografiilor provenite din primele misiuni spațiale.
Folosind date puse la dispoziție de Academia Rusă de Științe, acesta a realizat versiuni reconstruite ale panoramelor originale, considerate cele mai clare reprezentări existente ale suprafeței planetei Venus.