Antena 3 CNN › Life › Știinţă › „Zeptoverse”, noua frontieră a fizicii. Un fenomen rar, observat după 40 de ani de căutări

„Zeptoverse”, noua frontieră a fizicii. Un fenomen rar, observat după 40 de ani de căutări

Laura Dinu
4 minute de citit Publicat la 23:20 18 Noi 2026 Modificat la 23:20 18 Noi 2026
Pentru cercetători, importanța rezultatului constă mai ales în faptul că au reușit să studieze un proces la o scară de distanță explorată foarte puțin până acum. Foto: Getty Images

Cercetătorii de la CERN au identificat primele dovezi ale unui proces extrem de rar, în care o particulă se dezintegrează într-un anumit mod. Fenomenul a fost observat cu ajutorul celui mai mare accelerator de particule din lume, Large Hadron Collider (LHC), și le oferă fizicienilor posibilitatea de a investiga comportamentul materiei la scări de distanță extrem de mici, cunoscute sub numele de „zeptoverse”, potrivit LiveScience.

Descoperirea ar putea contribui, în viitor, la înțelegerea unor mistere importante ale Universului: de ce materia este mult mai abundentă decât antimateria și ce este materia întunecată, care reprezintă aproximativ 85% din întreaga materie din Univers.

Rezultatele au fost prezentate pe 3 noiembrie, în cadrul unui seminar organizat la CERN (Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară). Studiul este disponibil momentan în versiunea preprint, ceea ce înseamnă că nu a trecut încă prin evaluarea independentă a altor specialiști.

Ce au observat cercetătorii la acceleratorul de particule de la CERN

Experimentul a avut loc la Large Hadron Collider, acceleratorul construit în apropiere de Geneva, la granița dintre Franța și Elveția. Fizicienii au studiat particule subatomice care conțin quarcuri beauty, particule elementare mai grele decât quarcurile up și down, cele care intră în alcătuirea protonilor și neutronilor din nucleele atomilor.

Atunci când sunt produse în urma ciocnirii protonilor la viteze foarte mari, aceste particule au o durată de viață extrem de scurtă: aproximativ 1,5 picosecunde, adică 1,5 miimi de miliardime de secundă. După acest interval, ele se dezintegrează în alte particule.

Există mai multe modalități prin care se poate produce această dezintegrare. Cercetătorii sunt interesați în special de procesele foarte rare, deoarece studiul lor ar putea scoate la iveală indicii despre fenomene care nu sunt explicate de teoriile actuale ale fizicii particulelor.

La scări de distanță extrem de mici, de ordinul zeptometrilor, s-ar putea manifesta efecte ale unor particule sau interacțiuni încă nedescoperite. Prin investigarea acestor fenomene, fizicienii speră să găsească răspunsuri la întrebări pentru care teoriile actuale nu oferă încă explicații complete.

„Suntem convinși că trebuie să existe particule noi care așteaptă să fie descoperite, iar acestea ar putea ajuta la explicarea unor mistere precum materia întunecată și existența materiei în Univers”, a declarat pentru Live Science Harry Cliff, fizician la Universitatea Cambridge și coautor al studiului.

Acesta a explicat că noile particule ar putea deveni observabile doar la scări de distanță extrem de mici. De aceea, investigarea domeniului zeptometric le oferă cercetătorilor o oportunitate importantă de a căuta indicii despre existența lor.

O dezintegrare extrem de rară, observată după peste 40 de ani de cercetări

Fizicienii au căutat timp de peste patru decenii dovezi ale acestui tip de dezintegrare. Potrivit cercetătorilor, doar aproximativ una din zece miliarde de particule de tip B⁰ se dezintegrează în acest mod.

Procesul are loc atunci când un quarc beauty și un antiquarc down, care alcătuiesc mezonul B⁰, se anihilează. Energia rezultată se transformă în două particule: un muon și un antimuon.

Acest proces implică interacțiuni cuantice complexe, ceea ce explică de ce se produce atât de rar. Tocmai raritatea sa îl face însă important pentru cercetători, deoarece măsurarea precisă a fenomenului ar putea dezvălui influența unor particule încă nedescoperite.

Experimentul LHCb, conceput special pentru studierea particulelor care conțin quarcuri beauty, a avut un rol esențial în identificarea fenomenului. Detectorul a trecut printr-o modernizare majoră în 2022, care i-a permis să înregistreze date la o rată de până la cinci ori mai mare decât înainte și să distingă mai bine diferitele tipuri de particule. Colectarea datelor cu detectorul modernizat a început în 2024.

Cercetătorii au folosit și tehnici de învățare automată pentru a separa semnalele căutate de numeroasele alte procese produse în urma ciocnirilor de particule. Combinând noile date, înregistrate în 2024 și 2025, cu cele din perioadele anterioare, echipa a obținut primele dovezi, într-un singur experiment, ale dezintegrării mezonului B⁰ în muon și antimuon.

Progresul tehnologic a schimbat considerabil ritmul cercetărilor. „Acum înregistrăm într-un singur an ceea ce în trecut ne lua zece ani să înregistrăm”, a explicat Harry Cliff, fizician la Universitatea Cambridge și unul dintre coordonatorii analizei.

Volumul mai mare de date, împreună cu îmbunătățirile detectorului și noile metode de analiză, le-au permis fizicienilor să identifice pentru prima dată dovezi ale acestui proces extrem de rar.

Descoperirea nu confirmă încă existența unei noi fizici

Deși rezultatul deschide o nouă direcție de cercetare, el nu reprezintă, deocamdată, descoperirea unor particule noi sau a unor fenomene care să depășească teoriile actuale.

Datele obținute indică faptul că dezintegrarea observată se desfășoară conform predicțiilor Modelului Standard al fizicii particulelor, teoria care descrie în prezent modul în care interacționează principalele componente ale materiei.

Pentru cercetători, importanța rezultatului constă mai ales în faptul că au reușit să studieze un proces la o scară de distanță explorată foarte puțin până acum. Acest lucru deschide posibilitatea unor măsurători mult mai precise, care ar putea scoate la iveală, în viitor, abateri de la Modelul Standard.

„Cel mai interesant lucru este că investigăm scări de distanță greu de imaginat de mici. Dovezile acestui proces deschid un nou domeniu de cercetare, în care putem începe să facem măsurători de precizie și să avem cele mai bune șanse de a descoperi o nouă fizică”, a spus Cliff.

Ce urmează pentru experimentul LHCb

Cercetătorii își doresc o nouă modernizare a experimentului LHCb, astfel încât să poată valorifica pe deplin creșterea luminozității acceleratorului LHC, planificată pentru anii 2030. Luminozitatea este un parametru care indică numărul de coliziuni disponibile pentru experimente și, implicit, șansele de a observa procese foarte rare.

Planurile sunt însă puse sub semnul întrebării de retragerea recentă a finanțării britanice pentru proiect, a explicat Harry Cliff. Cercetătorii încearcă acum să afle dacă vor putea continua programul de investigații în forma planificată.

În condiții ideale, echipa speră să colecteze în viitor sute de evenimente de acest tip. Un număr mai mare de observații ar permite măsurători mult mai precise și o explorare mai aprofundată a „zeptoverseului”, în căutarea unor indicii care ar putea schimba înțelegerea actuală asupra Universului.

Etichete: CERN cercetatori geneva
Citește mai multe din Știinţă
» Citește mai multe din Știinţă
TOP articole