Potrivit documentului elaborat de Centrul National de Supraveghere si Control al Bolilor Transmisibile și actualiat marți, diferenţa dintre un caz COVID-19 de origine comunitară şi unul asociat asistenței medicale (IAAM) se va face în funcție de numărul de zile petrecut internat în spital.
Astfel, în cazul COVID-19 cu transmitere comunitară, pacientul prezintă deja simptomele bolii la internare sau ele după debutează imediat, după 1-2 zile de la internare. De asemenea, dacă pacientul provine dintr-un focar confirmat sau a fost contact direct al unui caz confirmat, dar simptomele apar mai târziu (la 3-7 zile după internare), cazul este considerat tot cu transmitere comunitară.
În schimb, pacientul la care COVID-19 debutează în zilele 8-14 după internarea în spital este considerat ca fiind un caz asociat asistenței medicale. În aceeaşi definiţie intră şi cazul în care boala debutează mai devreme (în zilele 3-7 după internare), dar există o suspiciune puternică de transmitere asociată asistenței medicale, mai precis, dacă în spitalul respectiv există cazuri confirmate printre cadrele medicale.
Cazurile certe de COVID-19 asociate asistenței medicale (IAAM) sunt în cele în care boala debutează după 14 zile de la internarea pacientului în spital. În situaţia pacienţilor care au fost în spitale şi încep să prezinte simptome în intervalul de două săptămâni după externare, cazurile pot fi considerate fie ca având origine comunitară, fie cu asociere incertă, probabile IAAM sau IAAM.
INSP recomandă o evaluare atentă a fiecărui caz în parte, înainte de atribuirea unei categorii de transmitere sau alteia.
