Industria auto este în una din cele mai grave crize din ultimii ani. Sectorul pierde peste 1.000 de angajați în fiecare lună, iar numărul salariaților a coborât la cel mai mic nivel din 2012. În paralel, unul dintre producătorii internaţionali de maşini, care activează şi în România, avertizează că operaţiunile din ţara noastră au ajuns într-un punct critic. Cel mai grav însă este efectul de domino care se poate propaga în economie. „Industria auto, cea prelucrătoare, va trece printr-o criză sistemică”, a explicat analistul economic Adrian Negrescu.
Pierderea medie lunară din industria auto din România este de 1.200 de angajați. Cifrele oficiale arată că anul acesta s-a atins minimul ultimilor 14 ani, fiind cel mai redus nivel al salariaţilor de după 2012.
Dacă ne uităm pe ultimele date, vom vedea că la final de aprilie 2026 industria mai avea 132 de mii de angajați. Dacă ne uităm în urmă, vom vedea că după criza financiară a început să crească industria. De la aproximativ 113 mii de angajați în 2010, numărul s-a dublat până în 2018. Ulterior, a început și declinul.
De la începutul anului 2025, când sectorul mai avea aproximativ 150 mii de salariați, până în 2026, industria auto a pierdut peste 18 mii de angajați.
„Din 2035, pe piața din Europa nu vor mai putea fi vândute decât vehiculele care îndeplinesc condiția de emisii zero de dioxid de carbon. Pentru a deveni competitive, companiile își regrupează forțele. S-au suprapus și pandemia, criza cipurilor, declanșarea conflictului Rusia-Ucraina și, nu în ultimul rând, observăm în prezent o creștere a prețurilor la energie”, spune Adrian Sandu, secretarul general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM),
Unul dintre riscuri este efectul de domino din economie. Scăderea sectorului fabricării de autovehicule atrage şi scăderea industriei prelucrătoare.
„În general, industria prelucrătoare din România suferă de pe urma scăderii comenzilor, creșterii costurilor, iar produsele lor nu mai sunt vandabile. Industria auto, cea prelucrătoare, va trece printr-o criză sistemică. Vor trebui să își restructureze activitatea, să caute soluții pentru a ieși din această menghină fiscală, această problemă cu costurile și cu concurența din partea chinezilor”, explică analistul economic Adrian Negrescu.
Din partea conducerii marilor grupuri auto vin avertismente dure. Operațiunile Renault din România se confruntă cu una dintre cele mai mari provocări din istoria lor, a avertizat chiar CEO-ul Renault Group.
Cea mai severă lună a industriei
Potrivit unei analize termene.ro, vara lui 2025 a adus pierderi accentuate (minus 1,8 mii de angajați doar în iulie), iar ianuarie 2026 a marcat cea mai severă lună a industriei: 3,1 mii de locuri de muncă dispărute, un semnal că, dincolo de erodarea graduală prin neînlocuirea plecărilor naturale, sectorul a trecut și prin restructurări de amploare. Lunile februarie și martie 2026 au părut să aducă o temperare (minus 0,6, respectiv minus 0,3 mii), dar aprilie a readus ritmul peste media perioadei, cu un minus de 1,3 mii de salariați.
Fabricarea autovehiculelor a fost sectorul care trăgea în sus industria prelucrătoare românească: în 2022 și 2023, producția auto depășea cu 10-17% nivelul mediu din 2021, în timp ce restul industriei abia se menținea. Lansările de modele noi și revenirea cererii europene post-pandemie au susținut această performanță.
Totul s-a schimbat la începutul lui 2026, când indicele producției auto a coborât la 91,2 (față de media anului 2021), în timp ce ansamblul industriei prelucrătoare se situa la 97,5. Sectorul care a compensat slăbiciunea altor ramuri industriale a ajuns să evolueze sub media industriei.
Pentru România, unde „grosul” se află în componente (cablaje, scaune, sisteme electronice, piese turnate), dependența de comenzile marilor constructori europeni transformă orice reducere de producție la Stuttgart, München sau Wolfsburg într-o pierdere de locuri de muncă.
Cifrele din aprilie 2026 nu indică o prăbușire, ci o erodare lentă, constantă și fără un punct clar de oprire. Dacă ritmul mediu al ultimului an și jumătate se menține, sectorul va coborî sub pragul de 130 de mii de salariați până la finalul acestui an.
