Boomul energiei solare din Europa protejează gospodăriile de costurile uriașe ale gazelor, în timp ce războiul din Iran scoate din nou la iveală pericolele dependenței de combustibilii fosili, scrie Euronews.
Europa se protejează de prețurile volatile ale combustibililor fosili importați datorită creșterii spectaculoase a energiei solare.
La șapte luni de la izbucnirea războiului din Iran, prețurile gazelor rămân extrem de ridicate. Cauza principală este blocada de facto a strâmtorii Ormuz, o rută maritimă vitală prin care trece, în mod normal, aproximativ o cincime din livrările globale de gaz natural lichefiat (GNL).
Deși președintele SUA, Donald Trump, asigură că conflictul se va încheia „foarte curând”, perturbările din lanțul de aprovizionare au aruncat UE într-o nouă criză a prețurilor la energie.
Prețul de referință al gazelor naturale pe bursa olandeză TTF era de aproximativ 31,96 euro/MWh pe 27 februarie, cu o zi înainte de izbucnirea războiului. Pe 30 septembrie, ajunsese la 72,35 euro/MWh, o creștere de 126,5%.
O nouă analiză a SolarPower Europe arată însă că energia solară a economisit Europei 37,4 miliarde de euro, prin reducerea cererii de gaze importate.
Energia solară, „calea spre securitatea energetică pe termen lung”
„Fiecare megawatt-oră produs din energie solară ne reduce dependența de combustibilii fosili importați și face Europa mai sigură”, spune Walburga Hemetsberger, directoarea executivă a SolarPower Europe.
„Această veste vine după ce, în iunie, energia solară a devenit cea mai mare sursă individuală de electricitate din UE, asigurând 25% din energia blocului comunitar. Este o dovadă a randamentului investițiilor Europei în resurse regenerabile abundente, produse pe plan intern. Putem merge mai departe și mai repede”, adaugă ea.
Hemetsberger adaugă că electrificarea, mai multă producție din surse regenerabile și soluțiile de flexibilitate nefosile, precum stocarea în baterii, pot proteja Europa de riscul unor viitoare șocuri ale prețurilor la combustibilii fosili. Acestea ar deveni astfel „calea spre securitatea energetică pe termen lung”.
Cum protejează energia regenerabilă Europa de scumpirea gazelor
Mai multe state europene au demonstrat deja avantajele transformării sistemelor energetice prin investiții în tehnologii verzi, încă dinainte de războiul din Iran.
Din 2019, Spania și-a dublat capacitatea eoliană și solară, adăugând peste 40 GW în mixul energetic. Pentru comparație, o centrală cu o capacitate de 1 GW ar putea alimenta aproximativ 876.000 de gospodării timp de un an, la un consum mediu de 10.000 kWh de electricitate pe an.
„Creșterea producției eoliene și solare în Spania a redus cu 75% influența generatoarelor scumpe pe bază de combustibili fosili asupra prețului electricității, din 2019 încoace”, arăta think tank-ul energetic Ember într-un raport publicat anul trecut.
„Această scădere a numărului de ore în care prețul electricității a fost legat de costul producției pe gaz a fost mai rapidă decât în alte țări dependente de gaze, precum Italia și Germania”, se mai arată în același document.
Pe piețele europene de energie, prețul angro orar al electricității este stabilit de cel mai scump generator aflat în funcțiune pentru a acoperi cererea, de regulă unul pe bază de combustibili fosili. Pe măsură ce crește producția din tehnologii mai ieftine, precum eoliana și solara, acestea înlocuiesc gazele și cărbunele. Astfel, combustibilii fosili ajung să determine prețul tot mai rar.
Producția eoliană record a ajutat și Marea Britanie să bată un nou record la energie regenerabilă, în ciuda afirmațiilor „fanteziste” că țara ar avea nevoie de foraje petroliere în Marea Nordului.
Pe 26 martie, producția de energie eoliană a Marii Britanii a atins un nou maxim de 23.880 de megawați, suficient pentru a alimenta 23 de milioane de locuințe.
„Vântul a furnizat peste jumătate din electricitatea Marii Britanii în această perioadă record. Și este foarte semnificativ faptul că, mai devreme în aceeași zi, energia eoliană și solară ieftină au scos gazele scumpe din sistemul nostru energetic – producția pe gaz a scăzut la cel mai redus nivel din ultimii aproape doi ani, asigurând doar 2,3% din electricitate”, spune Tara Singh, de la RenewableUK.
„Așa arată tranziția energetică în practică. Și asta arată de ce trebuie să continuăm să dezvoltăm un portofoliu ambițios de noi proiecte de energie curată, acum și în anii care vin”, explică ea.
Pierde teren energia regenerabilă în UE?
În ciuda boomului energiei solare, UE se luptă să-și reducă dependența de gaze.
Date recente ale Eurostat arată că peste jumătate (54,1%) din electricitatea produsă în UE în al doilea trimestru al anului 2026 a provenit din surse regenerabile. Este o ușoară scădere față de aceeași perioadă a anului trecut (54,3%).
Producția totală de electricitate a UE a crescut cu 3,2% în trimestrul al doilea, față de anul anterior. În aceeași perioadă însă, producția pe bază de gaze a crescut cu 3,9%, în timp ce producția din surse regenerabile a avansat cu doar 2,8%.
Asta în condițiile în care energia solară a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând la 41,6% din producția de electricitate din surse regenerabile, față de 37% anul trecut.
Jonathan Bruegel, analist în sectorul energetic la Institutul pentru Economie Energetică și Analiză Financiară (IEEFA), declară pentru Euronews Earth că această scădere evidențiază „argumentele în favoarea unui mix diversificat” de energie hidro, eoliană și solară.
„Gazele s-au menținut la 13,3%, chiar și cu regenerabilele peste 50%”, adaugă el. „Asta înseamnă că o producție hidro și eoliană slabă readuce gazele în joc. Se confirmă încă o dată nevoia de mai multă energie solară – o tehnologie intermitentă mai stabilă decât hidro și eoliana – precum și de stocare și flexibilitate”.
