Cel mai mare contractor de apărare al Japoniei, Mitsubishi Heavy Industries, avertizează că transformarea fabricilor auto aflate în dificultate în unități de producție pentru drone militare – strategie deja adoptată de Renault, Volkswagen și Mercedes-Benz în Europa – ar fi „o risipă uriașă” de bani publici, din cauza diferențelor fundamentale dintre producția de masă auto și fabricarea dronelor, care necesită specificații schimbate constant, scrie Financial Times.
Ministerul japonez al Apărării a stârnit un adevărat asalt din partea producătorilor străini de drone și a start-up-urilor locale care încearcă să pătrundă pe piața internă, după ce a majorat bugetul de achiziții pentru vehicule fără pilot la aproape triplul valorii inițiale, ajungând la 277 de miliarde de yeni (1,7 miliarde de dolari) pentru acest an fiscal.
Eisaku Ito, directorul general al Mitsubishi Heavy Industries, a declarat că plănuiește un rol important pentru grup în cadrul programului japonez de drone, dar a criticat planurile de transformare a fabricilor inactive, având în vedere diferențele fundamentale dintre producția auto și cea de drone.
„Sincer, am avut senzația că astfel de comentarii vin de la oameni care nu prea înțeleg domeniul”, precizează acesta. „Produsele din acest sector își schimbă constant specificațiile, în funcție de context. Fabricile auto, dimpotrivă, sunt concepute pentru a produce zeci de mii sau milioane de unități identice”.
Mai mulți producători auto europeni avansează deja cu planuri de transformare a liniilor de producție auto în fabrici de drone și componente pentru rachete, într-o încercare de a valorifica unitățile care funcționează sub capacitate maximă sau riscă să fie închise.
Cu încurajarea guvernului francez, Renault a semnat acorduri de parteneriat cu grupul francez de aeronautică Turgis Gaillard, urmate de un acord cu compania de apărare Thales, pentru a produce drone în fabricile sale.
Volkswagen poartă discuții cu producătorul israelian al sistemului de apărare antirachetă Iron Dome, în vederea unui posibil parteneriat, în timp ce Mercedes-Benz și-a unit forțele cu Tytan Technologies pentru fabricarea de drone.
Ito a spus că „ar fi o idee groaznică să folosești fabrici de tipul celor auto” pentru a produce drone destinate uzului militar și a avertizat asupra riscului de a produce cantități mari de produse inutilizabile sau depășite tehnologic.
„Dacă s-ar face așa ceva, s-ar ajunge la o risipă uriașă de bani publici. Nu cred că ne permitem asta”, a spus el.
Inspirându-se din capacitatea Ucrainei de a se apăra împotriva Rusiei folosind drone ieftine, Japonia vrea să desfășoare drone la scară largă pentru a obține un avantaj asimetric în fața unor potențiali adversari viitori, precum China. În centrul planurilor sale se află programul de apărare de coastă „Shield”, care prevede desfășurarea a mii de drone pentru a proteja insulele din sud-vestul țării, aflate în apropierea Taiwanului.
Ito crede că afacerea de drone a conglomeratului va ajunge la „o scară considerabilă”. Compania ar putea deveni principalul furnizor de drone al Japoniei, întrucât este specializată în producția de volume mici, dar cu grad ridicat de variație, a spus el.
Ministerul Apărării ar dori ca Japonia să dezvolte și să producă anumite drone fără parteneri internaționali, din motive legate de securitatea datelor, a precizat Ito, ceea ce oferă un avantaj MHI.
„Suntem singura companie din Japonia care poate gestiona acest lucru în mod integrat”, susține el, referindu-se la capacitatea companiei de a produce echipamente militare pentru mare, uscat și aer deopotrivă.
În doar trei luni, MHI a dezvoltat recent un prototip de dronă-interceptor capabil să doboare drone inamice, bazându-se pe expertiza companiei în satelii, sisteme de comandă și control, precum și submarine.
Conglomeratul japonez, a cărui acțiune a crescut cu 50% de când Ito a preluat conducerea, în urmă cu 15 luni, se bucură de un avânt de proporții istorice al cheltuielilor pentru apărare și al turbinelor pe gaz legate de inteligența artificială.
Ito are misiunea de a onora un portofoliu de comenzi restante estimat la peste 15.000 de miliarde de yeni (93 de miliarde de dolari), printr-o extindere a producției care include dublarea capacității de turbine pe gaz. El vrea, de asemenea, să demonstreze că structura de conglomerat a MHI, care acoperă sute de tehnologii, poate fi un avantaj, prin crearea unor produse noi, precum dronele.
Chiar dacă investițiile în centrele de date pentru inteligență artificială s-ar dovedi, până la urmă, un balon care se sparge, Ito a argumentat că avântul comenzilor de turbine pe gaz va persista, din cauza nevoii de a înlocui unitățile din centralele electrice îmbătrânite, a trecerii de la cărbune la gaz și a rolului acestor turbine în absorbirea variațiilor producției de energie regenerabilă.
