Aceste activități ilegale au un impact negativ asupra economiei şi sănătății publice.
Numai în 2022, operațiunile internaționale la care a participat Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) au dus la confiscarea a 531 de milioane de țigări ilicite, a peste 205 tone de tutun brut și a 65 de tone de tutun pentru pipe de apă. Majoritatea acestor confiscări de țigarete au fost efectuate de la unități de producție ilicită din UE.
Traficul ilicit implică producerea, distribuția și vânzarea ilegală a țigărilor, care evită plata taxelor și impozitelor aplicate în mod normal de către statele membre. Acest lucru duce la pierderea unor sume semnificative de bani pentru bugetele naționale.
În ceea ce privește țigările contrafăcute, acestea sunt produse care imită mărcile legale de țigări, dar sunt fabricate ilegal și nu respectă standardele de siguranță și calitate. Ele sunt vândute pe piața neagră la prețuri mai mici decât cele ale țigărilor legale, atrăgând astfel consumatorii care doresc să economisească bani. Aceste țigări sunt adesea fabricate în fabrici clandestine și conțin aditivi și substanțe nocive pentru sănătate.
În ceea ce privește consumul, un raport realizat de KPMG estimează că, deși consumul total de țigări este în scădere în UE, o parte din această reducere este compensată de o creștere a consumului ilicit de țigări în regiune. Acesta a crescut cu 3,9% în 2021, ajungând la 35,5 miliarde de țigări în total. Este necesară o mai bună înțelegere a creșterii numărului de țigări ilicite. O posibilă explicație ar putea fi creșterea ridicată a accizelor în întreaga UE în ultimii ani.
În ceea ce privește piaţa ilegală, un raport realizat de KPMG estimează că, deși consumul total de țigări este în scădere în UE, o parte din această reducere este compensată de o creștere a consumului ilicit de țigări în regiune. Acesta a crescut cu 3,9% în 2021, ajungând la 35,5 miliarde de țigări în total. Este necesară o mai bună înțelegere a creșterii numărului de țigări ilicite. O posibilă explicație ar putea fi creșterea ridicată a accizelor în întreaga UE în ultimii ani.
Politicile naționale și eforturile de aplicare a legii variază în ceea ce privește abordarea traficului ilicit de țigări și a țigărilor contrafăcute. Unele state membre au întărit măsurile de control și supraveghere pentru a combate aceste activități ilegale. Aceste măsuri pot include creșterea sancțiunilor, intensificarea controalelor vamale, cooperarea internațională pentru schimbul de informații și îmbunătățirea sistemelor de urmărire a produselor din tutun.
Am discutat despre acest fenomen al traficului ilicit de ţigări cu Gregoire Verdeaux, Senior Vice President External Affairs, Philip Morris International.
Deși consumul total de țigări este în scădere în UE, observăm o creștere a consumului ilicit de țigări în toată regiunea. De ce este în creștere?
Este în creștere, dar ar trebui să vă uitați nu la o Europă, ci la două Europe. Avem o Europă care, în mod clar, controlează întregul fenomen al traficului ilicit de țigări. De fapt, România se descurcă foarte bine în această privință. Apoi, există o Europă, și aceasta este formată în principal din câteva țări din Europa de Vest, în special Franța, unde fenomenul traficului ilicit de țigări a scăpat complet de sub control, prin contrast.
Deci, cum putem combate producția și consumul ilicit de țigări?
După cum știe toată lumea, Iulian, este un subiect foarte sensibil la preț, pentru că în fiecare zi oamenii care fumează țigări merg să cumpere și se uită la preț. Nu există nicio modalitate de a ocoli acest aspect, iar impozitarea joacă un rol foarte important în această privință. Dacă guvernul nu are un fel de abordare moderată a impozitării, o abordare rezonabilă, ci, dimpotrivă, crește taxele foarte, foarte mult, foarte repede, atunci există un risc clar ca oamenii să meargă și să cumpere de pe piața neagră. Dar, în mod evident, știm cu toții că pentru guverne este foarte, foarte dificil să mențină taxele la un nivel scăzut și, prin urmare, singura modalitate de a scăpa de comerțul ilicit este de a oferi alternative la țigări.
Deci, spuneți că inflația și, în consecință, costul mai ridicat al vieții afectează comportamentul consumatorului?
Da, absolut, și știm că cei care fumează țigări, majoritatea sunt persoane care nu se află în partea superioară a clasei de venit. Sunt oameni care au uneori resurse foarte modeste și, prin urmare, dacă există o creștere puternică a impozitării, atunci riscul pentru ei este ca aceștia să fie tentați să se aprovizioneze pe piața neagră. Iată de ce, încă o dată, nu spunem că taxele ar trebui să fie mai mici, deoarece este dificil din punct de vedere politic, dar ar trebui să existe o propunere foarte deliberată din partea guvernului de a oferi alternative mai bune fumătorilor de țigări, iar acesta este un lucru care, de exemplu, funcționează în Regatul Unit.
În România, anul trecut, în 2022, a existat un comerț ilicit de consum la un nivel scăzut din punct de vedere istoric, cred că 7,1%, mai bine decât media din Europa, 10%. Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile? Pentru că anul acesta a început să crească din nou. Ce ar trebui să facă pentru a îl opri?
Ei bine, cred că, în primul rând, ar trebui să felicităm România pentru progresele făcute în ultimii ani. Spun asta pentru că știu foarte bine că există o mulțime de dezbateri cu privire la posibilitatea ca România să intre în zona Schengen și așa mai departe. Dar în mod clar este un subiect în care autoritățile române au arătat că au sub control această chestiune, deci este foarte, foarte liniștitor. Și, cu tot respectul, nu cred că România are de primit lecții de la unele țări occidentale care nu se descurcă la fel de bine. Problema este de a avea întotdeauna această abordare rezonabilă a impozitării, de a fi foarte, foarte stricți în ceea ce privește aplicarea legii și controlul și de a avea această abordare pozitivă a alternativelor la țigări. Combinația celor trei este combinația câștigătoare. Când analizezi situația țigărilor ilicite, fie te uiți la contrabandă, fie te uiți la contrafaceri. Fenomenul cu adevărat nou în Europa este că, din păcate, țigările ilicite sunt din ce în ce mai mult fabricate în Europa, și sunt din ce în ce mai multe țigări contrafăcute. Deci produse care nu sunt de fapt țigări, produse în mod legal oriunde, ci țigări, țigări false, dacă doriți, care sunt fabricate, sincer, de crima organizată, provenind uneori din regiuni din afara Europei, dar cu fabrici care se află în Europa, și trebuie să spun, din păcate, în Belgia, unde ne aflăm. Am văzut cum piața franceză a țigărilor ajunge pe mâna crimei organizate. În mare parte, începând cu ultimii doi sau trei ani, liderul pieței de țigări din Franța este acum crima organizată.
Știți de ce OMS nu ia în considerare datele științifice furnizate de companii private precum PMI?
Sperăm că lucrurile vor evolua. Știm că sistemul Națiunilor Unite este un sistem care uneori poate fi puțin cam lent în a ține pasul cu inovația. Și aici vorbim despre o inovație pozitivă, pentru că este o inovație care ar oferi anumitor persoane, adică fumătorilor adulți care nu renunță la fumat, rezultate imediate în ceea ce privește produse mai puțin nocive. Așadar, aceasta este propunerea pe care o lansez către OMS, ori de câte ori am ocazia să mă întâlnesc cu presa: să vină să viziteze unitățile noastre de cercetare, să vină să vadă dovezile care au fost recunoscute de diverse autorități de reglementare, cum ar fi FDA americană, să se întâlnească cu noi și să dezbată.
Există o mulțime de date care provin din Suedia, unde rata mortalității a scăzut de 10 ori, pentru că au trecut la soluții mai puțin nocive...
Da, Suedia oferă un exemplu foarte interesant, pentru că au trecut decenii, deci foarte, foarte mult timp, de când în societatea suedeză a existat această abordare de a oferi în special bărbaților din clasa muncitoare, care erau mai degrabă tentați să fumeze, un produs alternativ. Iar acest produs alternativ a demonstrat, într-adevăr, după 40 de ani, că Suedia a devenit o țară care are cel mai scăzut nivel de cancer pulmonar din Europa. Așadar, credem că acesta este într-adevăr un experiment bazat pe date științifice care ar trebui analizat și poate o sursă de inspirație pentru cei de la Bruxelles, unde vorbim, nu doar pentru a discuta idei, ci și pentru a analiza experiența practică. Se fac multe progrese, acestea vin lună de lună. Cred că este perfect legitim ca atunci când ai un produs nou, indiferent de produs, guvernele să pună întrebări și este de datoria fiecărei industrii să răspundă la aceste întrebări. În momentul de față, ne aflăm într-o poziție foarte bună pentru a răspunde la aceste întrebări, iar ceea ce spunem este că este o opțiune fără regrete. Pentru că, dacă nu le oferiți fumătorilor alternative mai bune și mai puțin dăunătoare, aceștia vor continua să fumeze țigări. Și există această idee că și tinerii ar putea fi tentați să folosească aceste alternative, dar realitatea, de exemplu, în ceea ce privește comerțul ilicit cu țigări este că, din păcate, mulți adolescenți obțin țigări contrafăcute de pe Snapchat. Așadar, solicităm autorităților de reglementare și guvernelor să analizeze dovezile, să colaboreze cu noi și, de asemenea, să se ocupe de realitate.
Cum afectează societatea comerțul ilicit cu țigări, adică toate aceste rețele criminale care există și, după cum ați spus, tinerii care pun mâna pe țigări care nu sunt reglementate?
Cred că, știți, comerțul ilicit cu țigări a fost ca un mic joc pe care îl puteai juca în trecut. Treceai granița, cumpărai câteva pachete pentru tine. Din păcate, acest lucru nu mai este atât de distractiv. Avem de-a face cu o mulțime de țigări contrafăcute de către grupuri de crimă organizată foarte periculoase. Cu metode violente, iar acestea vizează tinerii folosind rețelele de socializare, Facebook, Snapchat. Și încurajăm cu adevărat aceste platforme să facă, de asemenea, tot ceea ce pot pentru a ține departe acest tip de afaceri de pe platformele lor. Dar realitatea este că nu poți lupta împotriva acestui fenomen doar printr-o impozitare mai mare. Trebuie să se uite la consumator și să încerce să abordeze problemele acestuia.
