Tot mai mulți europeni își permit o vacanță de o săptămână, însă situația diferă foarte mult de la o țară la alta. România se află pe primul loc în Europa la ponderea celor care nu își permit să plece nici măcar o săptămână de acasă: 61% din populație. În același timp, în cinci țări, printre care Germania și trei state nordice, situația s-a înrăutățit în ultimul deceniu.
Vara este sezonul vacanțelor în Europa, însă milioane de oameni nu își permit în continuare să plece o săptămână de acasă. Per ansamblu, însă, proporția europenilor aflați în această situație a scăzut semnificativ, scrie Euronews.
În 2025, 27,5% din populația Uniunii Europene cu vârsta de cel puțin 16 ani nu își permitea o săptămână de vacanță pe an în afara locuinței. În 2015, procentul era de 35,2%, ceea ce înseamnă o scădere de 7,7 puncte procentuale și o îmbunătățire clară a accesului la vacanțe.
În cinci țări, ponderea celor care nu își permit o vacanță a crescut în ultimii zece ani, chiar dacă în unele cazuri diferența este mică. Este vorba despre Norvegia, Suedia, Finlanda, Germania și Austria.
Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în cele trei țări nordice, însă chiar și așa acestea continuă să se numere printre statele cu cele mai mici procente din Europa.
Germania și Austria ies, de asemenea, din tendința generală. În 2025, aproximativ unul din cinci locuitori nu își permitea o vacanță de o săptămână. În ultimul deceniu, procentul a crescut cu 1,2 puncte în Germania și cu 0,3 puncte în Austria.
Cine își permite o vacanță și cine nu
Care sunt, așadar, țările europene în care cei mai mulți oameni nu își permit o săptămână de vacanță? Unde s-a îmbunătățit cel mai mult situația în ultimii zece ani și ce influențează, de fapt, posibilitatea oamenilor de a pleca în concediu?
În 2025, diferențele dintre țările europene erau uriașe. Procentul celor care nu își permiteau o vacanță de o săptămână varia de la doar 9% în Elveția și Norvegia până la 61% în România.
Mai mult de jumătate din populație se afla în aceeași situație și în Muntenegru, unde procentul era de 58%, Albania - 53% și Turcia - 51%. Macedonia de Nord, cu 48%, și Grecia, cu 47%, se apropiau de acest nivel.
Ponderea depășea o treime din populație și în Bulgaria și Ungaria, ambele cu 39%, Serbia și Italia, cu câte 36%.
În Portugalia și Croația, procentul era de 33%, în Spania de 32%, în Lituania de 31%, iar în Slovacia și Letonia de 29%. Cipru și Malta aveau fiecare câte 28%.
La polul opus, cel mult 15% dintre locuitori nu își permiteau o săptămână de vacanță în Luxemburg, Suedia, Țările de Jos, Danemarca, Finlanda și Slovenia, pe lângă Elveția și Norvegia, unde procentul era de doar 9%.
În Germania, ponderea era de 21%, iar în Franța de 23%.
Sudul și sud-estul Europei înregistrează cele mai ridicate niveluri de privare în ceea ce privește vacanțele, inclusiv în statele candidate la aderarea la UE. În nordul Europei, în special în țările nordice, dar și în vestul continentului, procentele sunt cele mai mici.
Europa Centrală și de Est se află, în general, undeva între aceste două extreme, însă diferențele dintre țări rămân considerabile.
Ce rol au veniturile și diferențele economice
Explicând datele din 2023, specialiștii au subliniat rolul decisiv al veniturilor. Profesorul C. Michael Hall, de la Universitatea Canterbury, a arătat că nivelul venitului disponibil este esențial, pentru că acesta le permite oamenilor să cheltuiască bani pentru vacanțe.
„Diferențele în ceea ce privește plecarea în vacanță și cheltuielile pentru concedii reflectă o parte dintre diferențele economice mai largi din interiorul UE”, a explicat acesta.
La rândul său, profesoara Lynn Minnaert, de la Metropolitan State University of Denver, a spus că diferențele dintre țări sunt, de regulă, legate de puterea economiei fiecărui stat. Ea a arătat că țările în care cei mai mulți oameni nu își permit o vacanță au, în general, un PIB mai redus decât statele aflate la celălalt capăt al clasamentului.
Datele confirmă această tendință atunci când ponderea celor care nu își permit o vacanță este comparată cu veniturile nete anuale ale unei persoane singure, fără copii, care câștigă salariul mediu.
În urmă cu 15 ani, aproape doi din cinci europeni, adică 38,8% din populația UE, nu își permiteau o săptămână de vacanță. Procentul a crescut până la un vârf de 40,5% în 2012, după care a început să scadă treptat, ajungând la 28% în 2019. De atunci, s-a menținut relativ stabil, în jurul valorii de 27-28%.
Dacă sunt comparate datele din 2015 cu cele din 2025, 25 dintre cele 30 de țări analizate au înregistrat o scădere a ponderii celor care nu își permit o vacanță, în timp ce în cinci state procentul a crescut.
Cele mai mari creșteri, exprimate în puncte procentuale, au fost înregistrate în trei țări nordice: Norvegia, cu 3,8 puncte, Suedia, cu 3,2 puncte, și Finlanda, cu 1,5 puncte. Totuși, acestea porneau de la niveluri foarte mici în 2015. În Norvegia, de exemplu, doar 5,3% dintre oameni nu își permiteau atunci o săptămână de vacanță, iar în Suedia procentul era de 9,2%.
În 2025, valorile au ajuns la 9,1% în Norvegia și 12,4% în Suedia.
În Germania și Austria, unde aproximativ unul din cinci oameni nu își permite o vacanță, proporția a crescut în ultimul deceniu cu 1,2, respectiv 0,3 puncte procentuale.
La celălalt capăt al clasamentului, situația s-a îmbunătățit spectaculos în Croația și Serbia, unde ponderea celor care nu își permit o săptămână de vacanță a scăzut cu 33, respectiv 32 de puncte procentuale.
Scăderea a fost de 26 de puncte în Cipru, 22 în Irlanda și 21 în Bulgaria și Turcia.
Polonia, Portugalia, Slovacia, Malta și Ungaria au înregistrat, de asemenea, îmbunătățiri importante, cu scăderi de peste 15 puncte procentuale.
