Jurnaliștii de la Bloomberg descriu într-un amplu reportaj modul în care o uriașă construcție abandonată din epoca Ceaușescu, aflată în inima Bucureștiului, s-a transformat în actuala Deltă Văcărești.
Sursa citată amintește că locul a fost numit Văcărești, după complexul mănăstirii din secolul al XVIII-lea, care a fost redus la ruine în anii 1980, ca parte a planului dictatorului Nicolae Ceaușescu de a construi un lac artificial gigantic. “Ca multe dintre grandioasele nebunii urbanistice pe care liderul comunist le-a aplicat orașului - cum ar fi Palatul Parlamentului, cea mai mare clădire din Europa - groapa căptușită cu beton era extrem de ambițioasă și prost proiectată. În timp ce hidrologii se chinuiau să-și dea seama cum să o umple cu apă, Ceaușescu a fost răsturnat și, în ziua de Crăciun din 1989, împușcat brusc”.
Megaproiectul neterminat a rămas neglijat timp de 17 ani - un bazin puțin adânc înconjurat de un dig de cinci metri.
Jurnaliștii prezintă rolul naturalistului Vlad Cioflec, una dintre figurile centrale ale transformării zonei Văcărești. El a descoperit locul la începutul anilor 2000, în timpul unei explorări spontane, și a fost surprins de biodiversitatea care începuse să apară într-un spațiu complet abandonat. De atunci, a revenit constant, documentând fauna și flora, de la broaște și păsări de apă până la țestoase, și a ajuns să se implice activ în protejarea zonei.
Anul trecut, Văcăreștiul a intrat într-o nouă eră când Ministerul Mediului a aprobat un plan de management pentru parc, subliniind eforturile de protejare a apelor, restaurare a habitatelor și construire a unui centru pentru vizitatori adecvat. Și dincolo de digul de beton, Văcăreștiul a inspirat alte spații verzi din jurul Bucureștiului.
“Având aproximativ jumătate din dimensiunea Central Park din New York, Văcărești nu a fost niciodată planificat sau amenajat. În schimb, Cioflec îl descrie ca fiind auto-asamblat, asemănător modului în care plantele colonizează roca goală a insulelor vulcanice. ‘Această zonă, acum 30 de ani, era un teren plat și pustiu - un șantier abandonat cu beton, fier vechi și altele asemenea’”, spune el.
Un exemplu de "resălbăticire pasivă"
Jurnaliștii trec în revistă alte exemple de “resălbăticire pasivă”, unde mediile create de om au fost lăsate să revină la natură - adesea din cauza războiului, dezastrelor sau accidentelor economice.
“După catastrofele nucleare de la Cernobîl și Fukushima, de exemplu, orașe întregi din zonele de excluziune au fost transformate în experimente continue de restaurare a naturii sălbatice. ‘Parcuri accidentale’ mai mici înfloresc atunci când centralele electrice, complexele penitenciare, siturile industriale și parcurile tematice sunt închise”.
În reportajul Bloomberg se precizează că parcul atrage acum locuitori din zonă, grupuri școlare, fotografi, familii și pasionați de ornitologie din București și din afara orașului.
“În acest oraș cu autostrăzi blocate și blocuri identice, natura a fost mult timp ceva ce vedeai la casa bunicilor tăi la țară. Dar Văcăreștiul a contribuit la declanșarea schimbării”. Bogdan Dragnea, un fost ranger din Văcărești, care acum este responsabil cu neutralitatea climatică a Bucureștiului, remarcă: “Mulți bucureșteni văd acum biodiversitatea ca pe ceva ce poate și ar trebui să existe în interiorul orașului, nu în afara lui”.
Parcul a inspirat, de asemenea, proiecte similare, inclusiv un coridor de spațiu verde în jurul Lacului Morii, un alt lac artificial la nord-vest de oraș, și strategia Centurii Verzi a Bucureștiului, o inițiativă susținută de guvern pentru protejarea și plantarea pădurilor în jurul orașului.
În 2016, parcul a devenit Parcul Național Văcărești
Pe măsură ce biodiversitatea creștea, Cioflec a devenit un apărător neoficial al zonei numită de localnici Delta Văcărești. Patrula împotriva braconierilor și a incendiilor, folosindu-se chiar de legitimația sa de funcționar public pentru a descuraja activitățile ilegale. În timp, a găsit aliați în societatea civilă, inclusiv în Dan Bărbulescu, care avea să devină director al Asociației Parcul Natural București. Împreună, au contribuit la recunoașterea oficială a zonei, iar în 2016 Văcăreștiul a devenit Parcul Natural Văcărești, primul parc natural urban al capitalei.
De atunci, parcul a devenit un punct de atracție pentru locuitori, turiști, fotografi și cercetători. Situat la doar câteva stații de metrou de centrul orașului, oferă o experiență unică: o „grădină sălbatică” înconjurată de beton, unde vizitatorii trebuie să coboare de pe dig pentru a intra într-un ecosistem complet diferit de restul orașului.
Parcul a intrat într-o nouă etapă odată cu aprobarea unui plan de management de către Ministerul Mediului. Acesta prevede măsuri pentru restaurarea habitatelor, protejarea resurselor de apă și dezvoltarea infrastructurii pentru vizitatori.
Ştiri video recomandate
