Coiful de aur de la Coțofenești și două dintre brățările dacice furate în urmă cu mai bine de un an dintr-un muzeu din Olanda au ajuns marți în România, în condiții de maximă securitate.
› Vezi galeria foto ‹
UPDATE 20:22. Prezent la evenimentul de prezentare a coifului de la Coțofenești, Ciprian Ștefan, președintele Rețelei Naționale a Muzeelor, a lansat un apel pentru instrumente de finanțare europene mai clare și mai bine asumate, avertizând că infrastructura muzeală primește în prezent un procent foarte mic de fonduri.
„Cum va fi această moștenire peste 100 de ani? Ce lăsăm nepoților și strănepoților noștri? Putem face grămadă de studii, de comunicări, dar avem nevoie de altceva. Avem nevoie de predictibilitate, de instrumente de finanțare mult mai clar asumate la nivel european”, a declarat Ștefan.
Acesta a atras atenția și asupra unei probleme tot mai acute în sectorul muzeal european – îmbătrânirea specialiștilor și lipsa unei generații tinere care să preia ștafeta.
„Avem de-a face cu creșterea vârstei specialiștilor din sectorul muzeal. Discutăm cu colegii din NEMO și nu știm ce soluții să găsim. Avem nevoie de o generație tânără care să ducă mai departe ceea ce înseamnă moștenirea culturală a fiecărei țări”, a spus el.
„Patrimoniul nu e al nostru. Noi vremelnic îl administrăm. Este moștenirea dumneavoastră și, peste ani de zile, nepoții și strănepoții noștri trebuie să vadă acest minunat obiect. Cultura dezvoltă. Da, trebuie doar să o asumăm mai mult”, a mai adăugat acesta.
UPDATE 19:40. În urmă cu puțin timp, tezaurul a fost dezvăluit într-o conferință de presă care are loc la Muzeul Național de Istorie din București. Directorul Cornel Ilie și directorul muzeului din Drents au deschis cutia în care se află coiful și brățările.
Artefactele au fost transportate cu un avion pus la dispoziție de autoritățile olandeze, în vitrine speciale prevăzute cu geam antiglonț, și preluate pe Aeroportul Otopeni de jandarmii Batalionului 9, specializat în protecția bunurilor cu caracter special.
Escorta este asigurată pe întregul traseu până la Muzeul Național de Istorie a României, iar jandarmii au purtat echipament antitero: veste antiglonț, căști de protecție balistică și armament cu țeavă lungă, calibru 7,62, plus armă de serviciu de 9 mm, standard NATO.
„Misiunea Jandarmeriei începe în momentul în care aceste bunuri de o valoare inestimabilă și cu o semnificație aparte pentru patrimoniul nostru cultural vor fi aduse în țară. Însă este important de spus că acest rezultat spectaculos aparține polițiștilor români, procurorilor români și partenerilor noștri olandezi”, a declarat Marius Militaru, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române.
Militaru a explicat că jandarmii implicați în operațiune „sunt antrenați special pentru protecția bunurilor de patrimoniu cu valoare inestimabilă, dar și pentru însoțirea transporturilor de arme, bani sau substanțe explozibile pe întreg teritoriul României”. Toate vehiculele au fost verificate în detaliu înainte de plecare - „verificări ale habitaclului, ale motorului, inclusiv sub carosabil, cu oglinzi telescopice”, iar traseul a fost „atent monitorizat și securizat”.
Purtătorul de cuvânt a subliniat că Jandarmeria are experiență în astfel de misiuni: „Vă reamintesc că în 2004 a asigurat paza operelor lui Constantin Brâncuși, în valoare de peste 500 de milioane de euro.”
Coiful și cele două brățări au fost furate pe 25 ianuarie 2025 din Muzeul Drents, chiar înainte de închiderea unei expoziții dedicate Imperiului Dacic. Autorii au folosit explozibili pentru a forța o intrare, apoi au spart vitrinele. Cazul a devenit unul dintre cele mai mari jafuri de artă din Olanda.
Recuperarea pieselor a fost posibilă în urma unei operațiuni sub acoperire: trei ofițeri s-au dat drept cumpărători interesați și au oferit 400.000 de euro unuia dintre suspecți. Artefactele au fost găsite și prezentate public pe 2 aprilie, iar apoi predate României. Procesul celor trei inculpați este în desfășurare.
Ştiri video recomandate
