România a mai trecut prin perioade de recesiune tehnică în trecut, în contexte economice dificile la nivel european și intern, iar datele privind evoluția trimestrială a PIB arată episoade clare în 2012, 2015 și 2020, la care se adaugă criza profundă din 2008–2009, cea mai severă contracție economică din ultimele decenii.
Datele oficiale sunt publicate de Institutul Național de Statistică, iar definiția recesiunii tehnice presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB față de trimestrul anterior, pe serie ajustată sezonier.
Iată cum au evoluat acele perioade și ce poate învăța economia românească din ele:
2012 – efectele întârziate ale crizei europene
În a doua parte a anului 2012, economia României a înregistrat două trimestre consecutive de scădere (T3 și T4), intrând în recesiune tehnică.
Contextul era marcat de încetinirea economiei europene, cerere externă redusă și un climat intern fragil, după măsurile dure de ajustare fiscală adoptate în anii anteriori.
Recesiunea a fost relativ scurtă, iar economia a revenit pe creștere în anul următor, pe fondul relansării exporturilor și al unei agriculturi favorabile.
2015 – o recesiune tehnică ușoară și de scurtă durată
Conform datelor trimestriale ajustate sezonier, România a reintrat în recesiune tehnică în T3 și T4 2015, când PIB-ul a scăzut ușor două trimestre la rând (sub 100% față de trimestrul precedent).
A fost însă un episod limitat, fără efecte majore asupra pieței muncii sau stabilității financiare.
Economia și-a revenit rapid în 2016, susținută de consum și de măsuri fiscale stimulative.
2020 – șocul pandemiei COVID-19
Cea mai abruptă recesiune tehnică din ultimul deceniu a avut loc în 2020, în contextul pandemiei COVID-19.
În T1 și T2 2020, economia s-a contractat puternic, în special în trimestrul al doilea, când restricțiile au afectat masiv consumul, serviciile și producția industrială.
Totuși, revenirea a fost relativ rapidă în trimestrele următoare, odată cu ridicarea restricțiilor și relansarea activității economice.
2024 - recesiune tehnică despre care s-a aflat abia acum
Economia României s-a aflat în recesiune tehnică și în anul 2024, în vremea guvernului Ciolacu, potrivit datelor transmise acum de INS. Însă, la acel moment, românii nu au știut.
La timpul respectiv, comunicările oficiale despre PIB din 2024 nu sugerau o recesiune tehnică, pentru că INS publicase date provizorii bazate pe estimări care nu arătau două trimestre succesive cu scădere a PIB în termeni ajustați sezonier. Ulterior, cu revizuirile statistice, INS a indicat că 2024T1 și 2024T2 au fost negative, ducând la o recesiune tehnică retroactivă.
INS a menționat, într-un răspuns pentru Antena 3 CNN, că această recesiune tehnică a ieșit la iveală „post-factum”, după recalcularea seriilor ajustate sezonier.
Diferențe față de criza din 2008–2009 – recesiunea profundă
Mult mai gravă a fost criza din 2008–2009, când România a fost lovită direct de criza financiară globală. Economia s-a contractat sever, investițiile s-au prăbușit, creditarea s-a blocat, iar șomajul a crescut semnificativ.
În acea perioadă:
- PIB-ul a scăzut puternic doi ani la rând;
- au fost adoptate măsuri dure de austeritate;
- salariile bugetarilor au fost reduse, iar TVA a fost majorat ulterior;
- România a apelat la un acord de finanțare externă cu instituții financiare internaționale.
A fost cea mai severă ajustare economică din perioada post-aderare la UE, cu efecte resimțite mai mulți ani.
Cum se iese din recesiune tehnică
Experiența anilor anteriori arată că ieșirea din recesiune depinde de mai mulți factori:
- relansarea consumului intern;
- stimularea investițiilor publice și private;
- creșterea exporturilor;
- stabilitate fiscală și monetară;
- absorbția fondurilor europene.
În cazurile din 2012 și 2015, redresarea a fost relativ rapidă, pentru că scăderile au fost moderate. În schimb, în 2008–2009, revenirea a fost lentă și dureroasă, fiind nevoie de ani pentru stabilizarea economiei.
Ce arată lecțiile trecutului
Istoria economică recentă arată că nu orice recesiune tehnică se transformă într-o criză profundă. Diferența o fac amplitudinea scăderii, contextul internațional și reacția autorităților.
Episoadele din 2012 și 2015 au fost scurte și gestionabile. Criza din 2008–2009 și șocul din 2020 au fost însă mult mai severe, cu impact major asupra populației și companiilor.
Evoluția următoarelor trimestre va arăta dacă actuala încetinire economică este un episod temporar sau începutul unei perioade mai complicate pentru economia României.
Ştiri video recomandate
