Costurile din construcţii vor creşte semnificativ de la 1 ianuarie 2026, ca urmare a aplicării taxei de carbon pentru materiile prime importate din afara Uniunii Europene. Potrivit unei analize dată miercuri publicităţii, cele mai afectate vor fi materialele de bază - cimentul, fierul, oţelul şi aluminiul - esenţiale în majoritatea proiectelor de construcţii din România, transmite Agerpres.
Noua taxă face parte din Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) şi va introduce un cost suplimentar pentru materiile prime şi produsele semifinite provenite din state non-UE. Acest cost va fi transferat, etapizat, în preţurile materialelor şi, ulterior, în costul final al construcţiilor.
„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra direct în calculele de preţ. 2026 va fi anul în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite”, consideră Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual (vindem-ieftin.ro).
Potrivit estimărilor din industrie prezentate în analiză, luna ianuarie va fi, practic, singura perioadă în care vor mai putea fi accesate preţurile actuale, însă doar pentru materialele aflate deja în producţie sau în stocurile existente.
„Preţurile vor creşte inevitabil”
Scumpirile nu vor apărea brusc odată cu publicarea unor liste noi de preţ. Producătorii şi importatorii pregătesc deja noile structuri de cost, care vor fi introduse treptat, pe măsură ce intră în producţie loturi realizate cu materie primă achiziţionată la costuri mai mari.
Astfel, materialele fabricate cu materii prime cumpărate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la preţurile actuale, în timp ce producţia nouă, demarată în 2026, va reflecta integral noile costuri generate de taxa de carbon, energie şi logistică.
„Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ţine de ciclurile reale de producţie. În ianuarie, cei care au şantiere în lucru mai pot beneficia de preţurile actuale, dacă se grăbesc cu achiziţiile. După aceea, pe măsură ce intră în piaţă producţia nouă, preţurile vor creşte inevitabil”, explică Cosmin Raileanu.
Această fereastră va fi limită şi inegală, în funcţie de stocurile fiecărui producător, de contractele deja semnate şi de ritmul în care noile costuri vor fi transferate în piaţă. Pentru proiectele aflate deja în execuţie, momentul achiziţiei materialelor în ianuarie poate face diferenţa de cost la nivelul întregului proiect.
România este dependentă de importuri de materii prime din afara UE
Analiza mai arată că România este dependentă de importuri din afara Uniunii Europene, în special pentru zona metalurgică şi industrială. Printre principalii furnizori se numără Turcia, China şi India, state care nu sunt integrate în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii.
Aplicarea taxei de carbon va afecta direct aceste importuri, iar estimările din piaţă indică creşteri de 9-10% la nivel de materie primă şi produs semifinit, în special pentru oţel, aluminiu şi produse metalurgice.
Impactul va fi cel mai vizibil în zona construcţiilor industriale şi logistice, unde ponderea materialelor metalice este ridicată, susţin specialiştii.
Pentru hale industriale, structuri metalice şi profile zincate, creşterile estimate sunt de 9-10% la nivel de materiale. Produsele metalurgice, în ansamblu, pot înregistra majorări de aproximativ 10%.
„Preţul final al unei construcţii poate creşte cu până la 15% în 2026, faţă de 2025”
Potrivit analiştilor, efectul se propagă însă în lanţ: pavaje - creşteri de aproximativ 6%; acoperişuri metalice şi profile - 5-7%; panouri sandwich - 5-7%. La nivel de produs finit şi execuţie, impactul cumulat este mai mare.
„Când aduni scumpirile la materiale, transport, manoperă şi costuri indirecte, preţul final al unei construcţii poate creşte cu până la 15% în 2026, faţă de 2025”, explică Cosmin Raileanu.
Ca exemplu, o investiţie care în 2025 ar fi costat 100.000 de euro pentru construcţia unei case sau a unei hale industriale ar putea ajunge în 2026 la 115.000 de euro, fără modificări de proiect sau de standard, exclusiv ca efect al creşterii costurilor din lanţul de aprovizionare.
„Diferenţa nu o va mai face cine are cel mai mic preţ de listă”
Pentru moment, nu sunt anunţate creşteri majore în zona materialelor de izolaţie, precum polistirenul, vata minerală şi alte sisteme termoizolante, acestea fiind mai puţin dependente de materiile prime intens carbonifere din afara UE.
Totuşi, specialiştii avertizează că evoluţiile din energie şi transport pot influenţa şi aceste categorii pe termen mediu.
În concluzie, anul 2026 va aduce o schimbare structurală în formarea preţurilor din construcţii. Taxa de carbon, dependenţa de importuri non-UE şi efectul în lanţ asupra execuţiei vor face ca proiectele începute sau contractate în 2026 să fie semnificativ mai scumpe decât cele din 2025.
„Diferenţa, în perioada următoare, nu o va mai face cine are cel mai mic preţ de listă, ci cine reuşeşte să planifice, să cumpere din timp şi să optimizeze corect achiziţiile”, afirmă Cosmin Raileanu, fondatorul Depozit Virtual.
Ştiri video recomandate
