Tunelul de bază Brenner, cu o lungime de 64 de kilometri, va deveni cel mai lung tunel feroviar din lume. Proiectul se apropie de un moment decisiv: străpungerea primei galerii principale la frontiera dintre Austria și Italia. După 19 ani de lucrări, unul dintre cele mai ambițioase proiecte de infrastructură din Europa intră în faza finală a excavațiilor, fiind privit ca o soluție pentru reducerea traficului greu, a zgomotului și a poluării din văile alpine, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Tunelul Brenner va lega direct Austria și Italia, traversând Alpii pe sub granița dintre cele două state. În doar câteva săptămâni, minerii din cele două țări urmează să se întâlnească sub munte, marcând un moment simbolic pentru un proiect de peste 10 miliarde de euro.
› Vezi galeria foto ‹
Totuși, odată cu apropierea finalizării, rămâne o întrebare esențială: va reuși acest megatunel să mute semnificativ transportul de marfă de pe șosea pe calea ferată sau riscă să repete, măcar parțial, limitele altor proiecte similare din Alpi, precum Gotthardul elvețian?
Experiența tunelului Gotthard arată și limitele reale ale unor astfel de proiecte: deși a contribuit la fluidizarea transportului prin Alpi și la creșterea ponderii transportului feroviar, traficul rutier nu a dispărut, iar obiectivele politice privind transferul masiv al mărfurilor de pe șosea pe calea ferată nu au fost întotdeauna atinse. În plus, eficiența acestor investiții depinde semnificativ de factori externi, precum infrastructura și politicile de transport din țările vecine, dar și de costurile logistice și economice ale transportatorilor.
Gigantul tunel ar urma să intre în funcțiune abia în 2032, până atunci fiind necesară instalarea șinelor, a liniei de contact și a sistemelor de siguranță feroviară. Acesta va traversa principalul lanț al Alpilor fără pante abrupte, de aceea se numește „tunel de bază”.
Trenurile vor circula cu aproximativ 200 km/h
Trenurile nu vor mai fi nevoite să urce și să coboare pe vechea rută montană abruptă. Vor circula mult mai rapid: trenurile de pasageri vor străbate muntele cu aproximativ 200 km/h, în loc de 60–80 km/h peste pas, economisind astfel aproximativ o oră. Și trenurile de marfă vor fi mai rapide, dar mai ales vor avea nevoie de o singură locomotivă, capabilă să tracteze mai multe vagoane și încărcături mai grele. Transportul feroviar de mărfuri va deveni astfel mai ieftin, mai fiabil și cu o capacitate mai mare.
Conform datelor din 2023, costul Tunelului de bază Brenner era estimat la 10,5 miliarde de euro, din care Uniunea Europeană intenționează să contribuie cu 2,3 miliarde de euro, proiectul având o dimensiune europeană. Rămâne însă incert dacă acest buget va putea fi respectat, în contextul creșterii prețurilor în construcții și al unei opriri de aproximativ un an a lucrărilor de foraj în Austria, din cauza unor dispute cu consorțiul constructor. De asemenea, termenul de finalizare din 2032 ar putea fi amânat cu unu până la doi ani. O planificare actualizată urmează să fie prezentată în acest an.
Ponderea transportului feroviar de marfă, aflată în prezent la doar 27%, ar urma să crească la 50% până în 2040 datorită tunelului. Volumul transportat pe calea ferată ar trebui să se tripleze până atunci. Obiectivul este ca văile alpine înguste să fie eliberate de noxe și zgomot, în special de traficul greu de camioane. Din acest motiv, tunelul este dedicat în principal transportului de marfă, o necesitate tot mai urgentă.
Traficul rutier peste Brenner a crescut constant de ani de zile. În prezent, aproximativ 2,4 milioane de camioane traversează anual pasul, cu un sfert mai mult decât în 2010 și cu 50% mai mult decât în 2000. Este cel mai utilizat dintre toate trecătorile alpine, deoarece are cea mai mică diferență de altitudine și este mai puțin reglementat, Austria fiind, spre deosebire de Elveția, membră a UE. Se estimează că până în 2040 traficul de camioane nu va mai crește datorită tunelului.
Ştiri video recomandate
