Antena 3 CNN › Externe › Consiliul Păcii nu are niciun ban în cont la patru luni de la fondare. Niciun stat nu i-a plătit lui Trump sumele promise

Consiliul Păcii nu are niciun ban în cont la patru luni de la fondare. Niciun stat nu i-a plătit lui Trump sumele promise

Adrian Dumitru

5 minute de citit Publicat la 19:02 27 Mai 2026 Modificat la 19:02 27 Mai 2026

Urmăreşte Antena 3 CNN pe Discover Adaugă Antena 3 CNN ca sursă preferată

Donald Trump a încercat să promoveze Consiliul Păcii inclusiv ca pe un înlocuitor al ONU. Foto: Profimedia Images

Fondul oficial pentru Consiliul Păcii al lui Donald Trump este gol, iar organizația rămâne blocată într-un vid juridic și politic, la doar câteva luni după ce a fost promovată intens de Trump și de administrația sa, relatează FT.

Donald Trump descrisese așa-zisul Consiliu al Păcii, drept „una dintre cele mai important organizații internaționale create vreodată”. Trump a vrut să extragă câte un miliard de dolari de la fiecare lider mondial care ar fi vrut să participe la această inițiativă.

Statele „membre” s-au angajat să ofere șapte miliarde de dolari pentru „pachetul de asistență” pentru Gaza, iar Trump însuși a promis încă zece miliarde din fonduri americane.

Patru luni mai târziu, însă, „pușculița” Consiliului Păcii este goală, iar organizația nu a primit niciun cent de la donatorii săi, conform a patru persoane familiarizate cu discuțiile.

„Zero dolari au fost depozitați”, a spus una dintre sursele citate de FT.

În loc să folosească fondul administrat de Banca Mondială și susținut de ONU, Consiliul a primit donații doar direct în contul său JPMorgan, a spus purtătorul de cuvânt al organizației și o altă persoană familiarizată cu aranjamentele financiare ale acesteia.

Contribuții aproape de zero

Deși Banca Mondială ar trebui să raporteze contributorilor și membrilor consiliului situația financiară a fondului pentru Gaza, pentru contul de la JPMorgan nu există criterii independente de transparență.

Un oficial al Consiliului Păcii a declarat pentru FT că „au fost stabilite mai multe opțiuni pentru primirea finanțării”, inclusiv mecanismul Băncii Mondiale, și că „în acest moment, contributorii au ales să folosească alte opțiuni”.

Consiliul Păcii „își va raporta situațiile financiare” propriului consiliu executiv, format din oficiali ai administrației Trump și alți consilieri, „la un moment considerat potrivit”, a adăugat oficialul.

Contribuții de aproximativ trei milioane de dolari din partea Marocului și de 20 de milioane de dolari din partea Emiratelor Arabe Unite au contribuit la finanțarea cancelariei lui Nikolai Mladenov, „înaltul reprezentant” pentru Gaza de după războiul Israel-Hamas, precum și a salariilor comitetului tehnocratic palestinian pe care consiliul l-a format pentru a guverna Fâșia.

Emiratele Arabe Unite au oferit recent și 100 de milioane de dolari pentru pregătirea unei noi forțe de poliție pentru Gaza, dar programul nu a început încă, iar fondurile sunt înghețate, au spus două persoane familiarizate cu chestiunea.

Departamentul de Stat al SUA intenționează să realoce aproximativ 1,2 miliarde de dolari din fondurile de ajutor pentru proiecte legate de agenda consiliului. Însă, fondurile, care nu ar urma să ajungă direct la consiliu, nu au fost încă cheltuite.

Un consilier de rang înalt din Congres a spus: „Niciun ban din această sumă nu a ajuns la consiliu. Niciun ban din această sumă nu este gestionat de Consiliul Păcii. Iar Departamentul de Stat ne spune că nu există nicio intenție ca vreun ban din această sumă să fie gestionat de Consiliul Păcii.”

Departamentul de Stat vrea să ofere aproximativ 50 de milioane de dolari direct consiliului pentru finanțarea operațiunilor, dar nici acești bani nu au fost distribuiți încă. Oficialii au dat asigurări Congresului că acest consiliu nu va putea folosi fondurile până când nu vor fi puse în aplicare controalele financiare și celelalte sisteme necesare pentru a primi fonduri americane, potrivit consilierului din Congres.

Departamentul de Stat a spus că „sprijină viziunea președintelui” pentru consiliu și „continuă să evalueze modul în care atribuțiile, programele existente și coordonarea inter-instituțională pot susține cel mai bine aceste obiective”.

Deși consiliul a început să organizeze licitații pentru lucrări de securitate și reconstrucție în Gaza, purtătorul de cuvânt al consiliului a spus că nu au fost încă atribuite contracte. „În mare parte, motivul este că încă nu operăm în Gaza”, deoarece Hamas nu s-a dezarmat încă, a spus purtătorul de cuvânt.

Consiliul Păcii a fost îndelung promovat de Trump

Trump a lansat consiliul în ianuarie, cu fastul său caracteristic, ceea ce a determinat unele capitale europene să se teamă că scopul acestuia era să concureze cu ONU. Prima sa misiune principală a fost să supravegheze redezvoltarea Gazei după doi ani de război devastator.

Ginerele și consilierul său, Jared Kushner, a prezentat, ulterior, machete glossy care înfățișau o Gaza futuristă, cu turnuri strălucitoare și stațiuni de lux. Un sondaj recent realizat de UE, ONU și Banca Mondială a estimat că reconstrucția Gazei ar necesita peste 70 de miliarde de dolari în următorul deceniu.

Legiuitorii americani au presat administrația Trump să ofere mai multe informații despre consiliu, operațiunile acestuia și statutul său juridic. Unii au pus sub semnul întrebării dacă acesta îndeplinește pragul legal necesar în SUA pentru a fi calificat drept organizație internațională eligibilă să primească fonduri americane, dar nu au primit încă răspunsuri detaliate din partea Departamentului de Stat.

Senatorul democrat Brian Schatz a spus că Marco Rubio, secretarul de stat al SUA, i-a transmis că acest consiliu se bucură de o jurisdicție juridică similară cu cea a unei agenții ONU, descriindu-l drept „o creație a ONU menită să analizeze reconstrucția și eforturile umanitare din Gaza”.

Trump, în schimb, vorbește despre consiliu ca despre „un fel de curte regală”, a spus Schatz. „Așa că pur și simplu nu știu care dintre variante este. Mie nu îmi este deloc clar”.

Alte persoane implicate în planificarea post-război pentru Gaza au spus că noi întrebări juridice au apărut din modul în care rezoluția Consiliului de Securitate al ONU privind Gaza descria consiliul drept o „administrație de tranziție” până când Autoritatea Palestiniană urma să preia din nou controlul asupra teritoriului. „Ce se întâmplă când acest mandat expiră?”, a spus una dintre persoane.

„Cine este responsabil pentru Gaza? Ce lege se aplică în Gaza? Există foarte multe riscuri pentru companiile care încearcă să facă asta”, s-a întrebat un contractant posibil.

După ce un armistițiu mediat de SUA a pus capăt celor doi ani de lupte intense dintre Israel și Hamas, Trump a prezentat un plan ambițios, în mai multe etape, care prevedea dezarmarea grupării militante, retragerea forțelor israeliene și reconstrucția enclavei.

Nu s-au făcut progrese în privința niciunuia dintre aceste trei obiective esențiale. Două persoane familiarizate cu planificarea postbelică pentru Gaza au adăugat că „niciun dolar american” nu a fost folosit pentru reconstruirea enclavei palestiniene.

Bishara Bahbah, omul de afaceri palestiniano-american care a ajutat la negocierile cu Hamas în numele administrației Trump, a spus că acest comitet nu și-a început încă activitatea în Gaza din cauza „lipsei oricărei finanțări care să îi permită să execute ceva pe teren”.

„Ei știu că, dacă merg în Gaza, oamenii vor da năvală la ei ca să ceară ajutor, iar ei nu au instrumente, nu au mijloace”, a spus Bahbah, care discută regulat cu membrii comitetului. „Este cu adevărat sumbru”.

Purtătorul de cuvânt al consiliului a spus că nu există nicio autoritate pe teren „care să gestioneze fluxul de servicii și bunuri imaginat ca parte a planului”. „Nu e ca și cum am ține bani grămadă într-un cont bancar și apoi am atribui contracte pentru lucruri care nu pot fi livrate”.

Ştiri video recomandate

×