Hanwha Aerospace, cu sediul în Coreea de Sud, și compania estoniană de robotică Milrem Robotics au semnat un acord de colaborare la expoziția de apărare BSDA 2026 de la București pentru a derula, împreună, programul românesc de vehicule terestre fără pilot, combinând experiența coreeană cu tehnologia UGV pe șenile dovedită în luptă a Milrem, în încercarea de a câștiga una dintre cele mai importante licitații din Europa de Est în domeniul roboticii terestre, scrie Defence Blog.
Acordul, semnat în perioada 13-15 mai la BSDA 2026, reunește Hanwha Aerospace, Hanwha Aerospace România și Milrem Robotics sub o structură formală de cooperare care vizează cerințele în continuă evoluție ale României privind vehiculele terestre fără pilot (UGV), conform anunțului comun al companiilor. Printre reprezentanții prezenți la semnare s-au numărat Lino Lim, CEO al Hanwha Aerospace România, Byungho Park, șeful diviziei de sisteme terestre fără pilot la Hanwha Aerospace și Kuldar Vaarsi, CEO al Milrem Robotics.
Viorel Manole, director executiv al PATROMIL, asociația industriei române de apărare, a participat în calitate de observator, semnalând conștientizarea industriei interne cu privire la un program care are implicații semnificative pentru dezvoltarea industriei de apărare a României.
Hanwha Aerospace, divizia de apărare și aerospațială a Grupului Hanwha din Coreea de Sud, și-a stabilit o prezență substanțială în România prin intermediul filialei sale locale, poziționându-se ca un partener industrial dedicat, mai degrabă decât ca un furnizor străin care caută o vânzare unică. Compania produce obuzierul autopropulsat K9 Thunder, pe care România l-a achiziționat ca parte a modernizării artileriei sale, și vehiculul blindat TIGON, un transportor de infanterie cu roți 8x8, dezvoltat special pentru piețele de export, inclusiv pentru România.
Această amprentă industrială existentă conferă Hanwha un avantaj de credibilitate într-un mediu de achiziții în care România a fost explicită în ceea ce privește prioritizarea producției locale și a transferului de tehnologie, alături de achiziția de capabilități.
Milrem Robotics, cu sediul central în Tallinn, Estonia, este cel mai important dezvoltator de vehicule terestre fără pilot (UGV) din Europa și compania din spatele vehiculului terestru fără pilot THeMIS, o platformă modulară pe șenile care a fost exportată în mai multe state membre NATO și evaluată operațional în mai multe medii adiacente conflictului. THeMIS, care înseamnă Sistem Modular Hibrid de Infanterie pe Șenile (Tracked Hybrid Modular Infantry System), este conceput pentru a transporta sarcini utile configurabile pentru misiuni, inclusiv stații de arme, marfă logistică, echipamente de evacuare a victimelor și senzori ISR, ceea ce îl face adaptabil la întreaga gamă de misiuni pe care forțele terestre au nevoie de sisteme fără pilot pentru a le susține.
Experiența Estoniei ca stat NATO în prima linie, cu o graniță directă cu Rusia, a oferit Milrem un mediu de dezvoltare modelat de o urgență operațională reală, mai degrabă decât de cerințe teoretice, iar acest context rezonează cu planificatorii de apărare din România care se confruntă cu o situație strategică comparabilă.
Structura de echipă combină platformele fără pilot pe roți ale Hanwha și infrastructura de localizare din România cu expertiza Milrem în vehicule fără pilot pe șenile, creând o ofertă combinată care acoperă ambele domenii de mobilitate și valorifică cele mai puternice capabilități ale fiecărui partener. Vehiculele fără pilot pe roți și pe șenile îndeplinesc roluri complementare: platformele cu roți oferă viteză mai mare, cerințe de întreținere mai mici și performanțe mai bune pe suprafețe îmbunătățite, în timp ce platformele pe șenile oferă mobilitate superioară pe teren accidentat, înlăturare a obstacolelor și stabilitate pe teren accidentat.
O ofertă combinată care prezintă ambele opțiuni sub un singur acord de echipă oferă planificatorilor de apărare din România flexibilitatea de a selecta platforma potrivită pentru diferite cerințe operaționale, fără a se angaja la o singură soluție de mobilitate pe întregul program.
Parteneriatul a realizat o demonstrație live de robotică cu și fără pilot înainte de BSDA 2026, prezentând vehiculul blindat cu roți TIGON de la Hanwha și vehiculul terestru fără pilot multifuncțional GRUNT, alături de vehiculul de marfă fără pilot THeMIS de la Milrem, în scenarii de misiuni pe câmpul de luptă care acoperă recunoaștere, sprijin logistic, evacuarea victimelor și operațiuni cu drone, potrivit anunțului. Formatul demonstrativ MUM-T, în care sistemele cu și fără pilot operează împreună în profiluri de misiune coordonate, a devenit cadrul standard de evaluare pentru programele de robotică terestră din întreaga NATO, reflectând consensul doctrinar conform căruia vehiculele UGV sunt cele mai valoroase ca multiplicatori de forță care operează alături de platformele cu echipaj, mai degrabă decât ca înlocuitori independenți pentru acestea.
GRUNT, vehiculul terestru fără pilot multifuncțional al Hanwha, este o platformă compactă pe șenile sau roți, concepută pentru sarcini de sprijin în prima linie în medii prea periculoase pentru vehiculele cu echipaj, cu sarcini utile configurabile care pot include arme, senzori, echipamente logistice și sisteme de evacuare a victimelor. Demonstrarea GRUNT alături de vehiculul blindat TIGON, mai mare, într-un scenariu MUM-T ilustrează modul în care Hanwha își imaginează relația dintre platformele sale cu și fără echipaj în utilizarea operațională, vehiculul fără pilot extinzând raza de acțiune a echipajului în zone cu amenințare ridicată, în timp ce vehiculul blindat asigură comandă, comunicații și sprijin direct.
Programul UGV al României se înscrie într-un efort mai amplu de modernizare a apărării, care s-a accelerat semnificativ de la invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. România are o graniță comună cu Ucraina și găzduiește infrastructură NATO, inclusiv scutul antirachetă de la Deveselu, și o prezență tot mai mare a forțelor aliate prin rotație, ceea ce îi oferă atât un interes direct în rezultatul conflictului, cât și un stimulent puternic pentru a-și moderniza forțele terestre cu capabilități care abordează lecțiile desprinse de pe câmpurile de luptă ale Ucrainei.
Sistemele terestre fără pilot pentru recunoaștere, logistică și evacuarea victimelor au fost printre cele mai semnificative categorii de tehnologie demonstrate în Ucraina, iar planificatorii români au fost expliciți în ceea ce privește încorporarea acestor lecții în prioritățile lor de achiziții.
