Elon Musk nu s-a prezentat luni la convocarea procurorilor din Paris, care îl anchetează alături de platforma X pentru șapte capete de acuzare – de la complicitate la distribuirea de imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor până la negarea crimelor împotriva umanității. Miliardarul american denunțase deja ancheta drept „un atac politic”, iar Parchetul din Paris a răspuns că absența sa nu va împiedica continuarea investigației, scrie The New York Times.
Absența lui Musk vine la mai bine de două luni după ce poliția franceză a percheziționat sediul X din Paris, în cadrul unei anchete de lungă durată a Diviziei de combatere a criminalității informatice din cadrul Parchetului din Paris.
Procurorii anchetează X din ianuarie 2025 și au menționat că investighează șapte posibile capete de acuzare conform legislației franceze, printre care complicitate la distribuirea de imagini cu abuzuri sexuale asupra minorilor, producerea de conținut care neagă crimele împotriva umanității și extragerea frauduloasă de date.
În ziua percheziției din februarie, Musk a fost convocat să se prezinte în aprilie în fața judecătorului de instrucție pentru a discuta potențialele acuzații. O astfel de invitație este o etapă obișnuită într-o anchetă penală în sistemul judiciar francez, în cadrul căreia persoanele aflate în situația lui Musk pot „să își prezinte poziția cu privire la faptele cercetate și măsurile de conformare pe care intenționează să le implementeze”, a precizat parchetul la acel moment.
Absența lui Musk era așteptată, după ce acesta a denunțat în termeni vehemenți ancheta, calificând-o drept „un atac politic”. Parchetul nu a anunțat nicio consecință juridică imediată pentru neprezentarea sa. Musk nu a răspuns unei solicitări de comentarii.
Ancheta a fost deschisă pe fondul îngrijorărilor Franței legate de algoritmul X – procesul digital care organizează datele pe platformă – și s-a extins ulterior, după acuzații suplimentare potrivit cărora Grok, chatbotul de inteligență artificială al X, răspândea conținut de negare a Holocaustului și deepfake-uri cu caracter sexual.
După percheziția din februarie, departamentul global de relații guvernamentale al companiei a declarat public că X „neagă categoric orice faptă ilicită” și a afirmat că ancheta „distorsionează legislația franceză, eludează garanțiile procedurale și pune în pericol libertatea de exprimare”.
Separat, compania a anunțat în ianuarie că a restricționat funcția de generare de imagini a Grok pentru a preveni răspândirea de imagini cu caracter sexual.
Într-un comunicat emis luni, Parchetul din Paris a declarat că absența lui Musk „nu va împiedica continuarea anchetei”. De asemenea, a subliniat că justiția este independentă, întrucât „Constituția franceză garantează separarea puterilor în stat”.
Cazul se află în centrul unei dispute mai ample între companiile tech americane și guvernele europene cu privire la măsura în care aceste companii ar trebui trase la răspundere pentru conținutul de pe platformele lor.
Uniunea Europeană a adoptat reglementări digitale ample, amenințând companiile de tehnologie cu amenzi dacă nu își monitorizează platformele pentru a combate conținutul ilicit, dezinformarea și discursul instigator la ură.
În decembrie, Uniunea Europeană a emis prima amendă în temeiul noului Regulament privind serviciile digitale (Digital Services Act), sancționând X cu 140 de milioane de dolari pentru încălcări ale legislației. Luna următoare, autoritățile de reglementare europene au anunțat o anchetă privind X, legată de răspândirea de imagini cu caracter sexual generate de Grok.
Autoritățile franceze au demonstrat o disponibilitate rară de a-i viza direct pe directorii marilor companii tech, trăgându-i la răspundere personal pentru comportamentul utilizatorilor platformelor.
Tensiunile s-au accentuat sub administrația Trump, care s-a exprimat și a acționat din ce în ce mai agresiv împotriva europenilor pe care îi asociază cu eforturile de reglementare a companiilor tech americane.
Disputa reflectă un dezacord transatlantic cu privire la modul în care – și dacă – rețelele sociale ar trebui reglementate.
Europenii susțin că demersurile lor sunt o încercare de a proteja utilizatorii de conținutul abuziv. Administrația Trump califică amenzile drept o confiscare nedreaptă de bani de la companii americane și consideră reglementările un atac la adresa libertății de exprimare. Statele Unite au foarte puține restricții legale privind libertatea de exprimare. În Franța, discursul instigator la ură, negarea Holocaustului și glorificarea terorismului sunt pedepsite penal.
Ştiri video recomandate
