Consiliul local din oraşul german Heidenau a suspendat montarea „Stolpersteine”, pietre de pavaj instalate pentru a comemora victime individuale ale naziștilor, relatează The Guardian.
Primăria din Heidenau, Germania, are o fațadă de culoarea untului, proaspăt restaurată, jardiniere îngrijite pe pervazuri și un turn cu ceas fermecător, acoperit cu șindrilă. La intrare, o privire mai atentă dezvăluie o singură placă de alamă încastrată în pavaj, care îi aduce un omagiu fostului primar Paul Gröger, împins de naziști, prin hărțuire, să se sinucidă.
Sunt 128.000 de „pavele comemorative” în toată Europa
Placheta face parte din cele 128.000 de „Stolpersteine” (pavele comemorative) amplasate în întreaga Europă, un proiect finanțat prin donații care păstrează vie memoria victimelor individuale ale epocii naziste.
Este considerat, într-o anumită măsură, cel mai mare proiect memorial din lume inițiat la nivelul comunităților locale și a devenit o parte integrantă a „culturii memoriei” din Germania în ceea ce privește atrocitățile comise sub regimul lui Adolf Hitler.
Însă, săptămâna trecută, în aceeași primărie, consiliul local din Heidenau a votat pentru sistarea amplasării viitoarelor „pavele comemorative”.
Într-o decizie care a stârnit un val de indignare la nivel național, partidul de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) și-a unit forțele cu Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul conservator condus de Friedrich Merz, pentru a forma majoritatea necesară.
„Vor să elimine memoria victimelor din centrul orașului, exact așa cum au fost alungate şi victimele”, a declarat Anne Nitschke de la AKuBiZ, un grup civic din landul Saxonia, un focar al extremismului de dreapta, care îmbină educația istorică și promovarea democrației.
„Ideea din spatele acestor Stolpersteine (pavele comemorative) este tocmai aceea de a te împiedica de ele în fiecare zi și de a te întreba cine a locuit aici și cine a fost forțat să plece”, a explicat Nitschke.
Organizația sa depusese o cerere pentru amplasarea a încă 12 plăcuțe comemorative dedicate victimelor Holocaustului, însă consiliul local din Heidenau a blocat inițiativa.
Votul a avut loc într-o lună în care partidul AfD – formațiune anti-imigrație și favorabilă Kremlinului – și-a consolidat avansul în sondajele naționale, a câștigat alegerile în două landuri și a obținut un rezultat puternic într-un al treilea, în capitala Berlin.
La fel ca celelalte partide consacrate, CDU-ul condus de Merz a exclus orice colaborare cu extrema dreaptă, adoptând o poziție cunoscută sub numele de „cordon sanitar”. Totuși, realitățile politice au transformat adesea AfD-ul într-un partener inevitabil în administrația locală, în special în fostele regiuni comuniste din estul țării.
Au cerut un „spațiu comemorativ” într-un cimitir
Susținătorii interdicției privind „pavele comemorative” (Stolpersteine) au criticat faptul că amplasarea acestora la nivelul solului însemna că oamenii călcau pe ele și că erau expuse intemperiilor. Aceștia au pledat pentru amenajarea unui „spațiu comemorativ” într-un cimitir creștin din nordul orașului, dedicat „victimelor războiului, terorismului, dictaturilor și strămutărilor forțate”.
Nitschke a subliniat că consiliul local nu a elaborat planuri și nici nu a alocat fonduri pentru o astfel de inițiativă, afirmând totodată că spectrul larg de victime invocat servea la negarea „caracterului unic al Holocaustului”.
Conducerea națională a CDU a direcționat solicitările de presă către filiala din Heidenau, care însă nu a răspuns la cererea de a comenta situația.
Înființat în urmă cu 13 ani ca partid eurosceptic, AfD a evoluat într-o forță politică tot mai naționalistă. De multă vreme, partidul critică cultura memoriei, considerând-o dăunătoare patriotismului.
Unul dintre fondatorii săi, Alexander Gauland, a comparat perioada nazistă cu „o pată de găinaț de pasăre în peste 1.000 de ani de istorie germană de succes”.
Filiala din Saxonia-Anhalt, care a obținut un scor record de 44% din voturi în septembrie, a promis să-i „elibereze” pe germani de sentimentul de rușine legat de Holocaust, propunând în același timp „mai mult Bismarck și mai puțin Hitler” în școli.
Locuitorii acceptă plăcile comemorative
De asemenea, copreședinta partidului, Alice Weidel, a afirmat în mod eronat, în timpul unei apariții electorale alături de Elon Musk anul trecut, că liderul nazist ar fi fost „un individ comunist, socialist”. (Miliardarul din domeniul tehnologiei le-a spus susținătorilor AfD prezenți la eveniment că, în opinia sa, în Germania se punea „prea mult accent pe vinovăția din trecut”.)
Mulți locuitori ai orașului și-au exprimat susținerea față de „pavele comemorative” și s-au declarat sceptici cu privire la adevăratele motive ale consilierilor locali.
„De ce ar avea ceva împotriva pavelelor Stolpersteine? E destul de ușor să le ocolești dacă nu vrei să calci pe ele”, a spus Christine Bauer, în vârstă de 85 de ani, care folosește un cadru cu roți pentru a se deplasa prin oraș.
„Sunt un copil al războiului și îmi amintesc urmările sale cumplite”, a spus Bauer, care a lucrat pe navele de pe fluviul Elba până la pensionare. „Nu e ca și cum consiliul local nu ar avea probleme mai mari de care să se preocupe în prezent”, a adăugat ea, făcând referire la problema accesibilității financiare.
