Polițiști înarmați au venit de 55 de ori, în trei ani, la casa unui cuplu din Milwaukee. De fiecare dată, apelul la 911 era fals, iar poliția știa asta. Patrick Tomlinson și Niki Robinson au fost scoși din casă sub amenințarea armelor, în timp ce trolii care îi hărțuiau de ani de zile încercau să-i facă să fie împușcați de polițiști. Autoritățile au acceptat acum să le plătească 575.000 de dolari, printr-o înțelegere care încheie procesul intentat de cei doi, scrie The New York Times.
Era ora 01:00 noaptea, într-o zi de iulie a anului 2022. Polițiștii au ajuns la locuința lui Patrick Tomlinson, l-au încătușat, gol cum era, și l-au scos din casă sub amenințarea armelor.
Două săptămâni mai târziu, soția lui, Niki Robinson, a fost scoasă afară tot sub amenințarea armelor, în timp ce polițiștii le percheziționau casa fără mandat. Detaliile apar într-un proces federal pentru încălcarea drepturilor civile, intentat de cei doi împotriva orașului Milwaukee și a 20 de membri ai Departamentului de Poliție.
Episoadele au fost doar două dintre cele 55 de dăți în care poliția a fost chemată la casa lor în trei ani. De fiecare dată, era vorba de un apel fals despre o urgență, dat de farsori.
Apelurile anunțau crime violente: omoruri, luări de ostatici, violență domestică și împușcături trase din mașini în mers. Scopul era să provoace o intervenție a unor polițiști puternic înarmați, o practică numită „swatting”.
Potrivit plângerii, Tomlinson și Robinson au fost victimele unei campanii malițioase de hărțuire online și de expunere a datelor personale, începută în septembrie 2018. Milwaukee a încheiat recent procesul printr-o înțelegere de 575.000 de dolari.
Totul a pornit de la o postare pe rețelele sociale. Tomlinson, autor de science-fiction și comedian de stand-up, care a scris trei eseuri pentru secțiunea de opinie a New York Times, ultimul în 2020, a scris: „Opinie nepopulară: nu l-am găsit niciodată amuzant pe Norm Macdonald și eram destul de sigur că toți prietenii mei comedianți care îl găseau erau fie nebuni, fie își băteau joc de mine”.
A urmat o campanie anonimă de hărțuire, întinsă pe ani, împotriva cuplului. La jumătatea lui 2022, ea s-a transformat în ceea ce cei doi au descris drept o campanie de swatting terifiantă.
Trolii au inundat recenziile online ale cărților lui Tomlinson cu note de o stea. Au dat alerte false cu bombă la un meci al echipei Milwaukee Brewers la care participa cuplul. Au publicat anunțuri pe Craigslist prin care invitau oamenii să le ia grătarul și mobilierul de terasă. Au lansat amenințări cu asasinarea unor politicieni în numele lui Tomlinson și al lui Robinson sau folosindu-le adresa.
Într-un interviu, cei doi au descris prețul epuizant pe care l-au plătit.
„În fiecare zi sau noapte, la orice oră, poliția putea să apară la ușa noastră și putea să ne spargă casa”, spune Robinson, care conduce de acasă o agenție de marketing. „Așa că era o stare constantă de alertă maximă, pentru că nu știai niciodată”.
La începutul campaniei de hărțuire, un urmăritor l-a plătit pe Norm Macdonald prin Cameo, o aplicație de unde oamenii pot cumpăra mesaje video personalizate de la celebrități, ca să înregistreze un mesaj, spun cei doi.
În video, Macdonald, care nu știa nimic de campania de hărțuire și citea doar un text plătit, le cerea „prietenilor lui Patrick” să „continue, vă rog, să-l insulte pe ratatul ăla gras”.
Tomlinson spune că, deși Macdonald, mort în 2021, nu avea habar la ce era folosit, clipul a funcționat ca un catalizator. I-a legitimat pe hărțuitori și le-a amplificat eforturile.
În acest ecosistem online, oamenii câștigă prestigiu și statut, sub formă de urmăritori, întrecându-se între ei în acte tot mai grave de hărțuire, defăimare și potențială violență.
„Scopul lor declarat public era să mă împingă să mă sinucid”, spune Tomlinson despre troli. „Când n-au reușit asta și când n-au reușit s-o convingă pe Niki să divorțeze de mine, care era tot unul dintre scopurile lor declarate public, au schimbat tactica și au încercat să ne facă pe amândoi să fim omorâți de polițiști”.
Cuplul și-a pus gard și a instalat un sistem de securitate avansat. Pe ușă au lipit un bilet scris de mână, prin care le cereau echipajelor de intervenție să-i sune pe mobil, pentru că erau victimele unor apeluri false repetate.
E-mailurile interne ale poliției și registrele dispeceratului confirmă că Departamentul de Poliție din Milwaukee știa că adresa lor era o țintă frecventă a acestor apeluri, arată documentele instanței.
Potrivit oficialilor orașului, însă, toate apelurile la 911 trebuie tratate ca urgențe reale, chiar dacă vin de la o adresă cunoscută drept țintă a farsorilor.
În 2022, poliția din Milwaukee și-a informat agenții despre istoricul cuplului, iar conducerea departamentului a făcut cunoscute rapoartele false frecvente, potrivit plângerii.
Departamentul a decis totuși să nu marcheze casa în sistem, de teama „complezenței” agenților care răspundeau la apeluri. Motivul apare într-un e-mail al unui locotenent de poliție, inclus în dosarul instanței.
John Bradley, avocatul cuplului, recunoaște că poliția din Milwaukee „și-a făcut treaba la primele câteva apeluri false”.
„Problema”, adaugă el, „a apărut după ce s-a întâmplat de zeci de ori”.
Cei doi au dat în judecată orașul pentru că nu a creat politici, măsuri de protecție sau programe de pregătire a agenților împotriva swattingului.
Această lipsă de acțiune, susțin ei, a fost „forța motrice” din spatele încălcărilor repetate ale protecțiilor garantate de Al Patrulea Amendament împotriva perchezițiilor și reținerilor ilegale. Uneori, acestea au avut loc sub amenințarea armelor sau cu amenințări cu forța.
Orașul și polițiștii au recunoscut că au răspuns la un număr mare de apeluri la casa cuplului, arată documentele instanței. Au negat însă acuzațiile de încălcare a Constituției, de pregătire deficitară sau de intervenții excesive.
Departamentul de Poliție a refuzat să comenteze și a trimis întrebările către procurorul orașului, Evan Goyke.
„Oamenii și organizațiile care dau aceste telefoane transformă sistemul de urgență din Milwaukee într-o armă îndreptată împotriva locuitorilor și a agenților trimiși să ajute”, spune Goyke.
El subliniază că înțelegerea nu reprezintă o recunoaștere a răspunderii din partea orașului sau a agenților. Cu toate acestea, un judecător federal a constatat, în etapa moțiunilor preliminare, că poliția a încălcat în mod repetat drepturile constituționale ale cuplului.
Trolii au folosit telefonie prin internet (VoIP), rutată adesea prin mai multe rețele private virtuale (VPN). Metoda ascunde identitatea apelantului și face foarte dificilă identificarea sursei apelului de către anchetatori.
Într-un proces separat, cuplul a dat în judecată aproximativ 60 de persoane neidentificate. Scopul era să oblige o companie de găzduire web să dezvăluie adrese IP, jurnale de server și date ale conturilor de utilizator, pentru a-i identifica pe troli și a putea depune plângeri penale sau acțiuni pentru defăimare.
Instanța a decis că operatorul site-ului nu poate fi obligat să dezvăluie identitatea utilizatorilor.
Judecătorul a stabilit că o astfel de dezvăluire este interzisă de Secțiunea 230 din Communications Decency Act. Legea federală oferă operatorilor de site-uri și intermediarilor de internet o imunitate largă și îi protejează de răspundere pentru conținutul publicat de terți pe platformele lor.
„Ce am descoperit cu urmărirea, cu apelurile false, cu tot, e că suntem prea mici pentru FBI și mult prea mari pentru orice departament de poliție local”, spune Robinson.
FBI a deschis o anchetă în 2022. Biroul a refuzat să comenteze, dar la o zi după ce New York Times l-a contactat, a anunțat cuplul că ancheta va fi preluată de un nou agent.
Nimeni nu a fost pus sub acuzare pentru apelurile false și hărțuirea îndreptate împotriva cuplului. Apelurile s-au rărit considerabil la începutul lui 2024, cam în perioada în care cei doi au dat în judecată orașul Milwaukee.
Nu există o lege federală unitară care să incrimineze în mod specific swattingul. Procurorii federali trebuie să se bazeze pe un mozaic de legi existente, precum cele privind amenințările între state, alertele false și conspirația.
În unele state au fost propuse sau adoptate legi cu pedepse mai aspre. Legislația federală se blochează însă constant în Congres, din cauza îngrijorărilor legate de protecțiile oferite de Primul și Al Patrulea Amendament, spune Lauren Shapiro, profesoară la John Jay College of Criminal Justice și autoarea cărții „Cyberpredators and Their Prey”.
Pentru că autorii acestor apeluri acționează anonim, prin servere proxy și din mai multe jurisdicții, identificarea lor cere o investigație digitală complexă, care poate dura între unu și patru ani, explică ea.
Sharlen P. Moore, membră a Consiliului Local din Milwaukee, care a aprobat în iunie înțelegerea de 575.000 de dolari, spune că nu auzise mare lucru despre swatting înainte de acest caz.
„Detaliile au fost extrem de șocante și foarte tulburătoare pentru mine”, spune Moore, membră a Comisiei pentru siguranță publică și sănătate a consiliului. Comisia va organiza joi o audiere publică despre felul în care poliția gestionează cazurile de swatting.
Tomlinson spune că, atunci când el și soția lui s-au dovedit prea rezistenți, trolii și-au intensificat tacticile.
„Nu-ți poți imagina gradul de obsesie clinică ce pune stăpânire pe oamenii ăștia”, spune el. „Încercarea de a-mi distruge lumea e ocupația lor cu normă întreagă”.
