Va fi posibilă, în curând, exploatarea a milioane de tone de hidrogen natural în Franţa, o potenţială sursă de energie fără emisii de carbon? Cercetările se intensifică în jurul unui zăcământ subteran din Lorena (est), care ar putea fi unic în lume şi ale cărui beneficii economice s-ar putea extinde în întreaga regiune, transmite marţi AFP, potrivit Agerpres.
În Pontpierre, lângă Metz, o platformă de foraj înaltă de 41 de metri, importată din Austria, a fost instalată la marginea satului cu 800 de locuitori.
Până la jumătatea lunii ianuarie, tijele de foraj ajunseseră la o adâncime de 2.600 de metri. Scopul este de a fora mai departe, la 4.000 de metri, până la sfârşitul lunii februarie, în căutarea hidrogenului alb, sau nativ, dizolvat în mod natural în apele subterane.
Ar putea fi „cea mai mare rezervă naturală de hidrogen din lume”
Această lucrare ar trebui să permită investigaţii suplimentare după descoperirea „unică” a ceea ce ar putea fi „cea mai mare rezervă naturală de hidrogen din lume”, a declarat Yann Fouant, şeful departamentului de relaţii publice din cadrul Française de l'Energie (FDE).
Compania desfăşoară acest proiect cu sprijin ştiinţific din partea laboratorului GeoRessources al Centrului Naţional Francez de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) şi al Universităţii din Lorraine, în cadrul unui program de cercetare numit Regalor II (pentru Resurse de gaz şi litiu în Lorena).
Conform estimărilor CNRS, zăcământul din Lorena - care se extinde şi în zone din teritoriul belgian, luxemburghez şi german - ar putea conţine aproximativ 34 de milioane de tone de hidrogen.
Scopul acestui nou program de cercetare este de a coborî mult mai adânc decât cel precedent (care s-a oprit la o adâncime de 1.300 de metri) pentru a „ne apropia, poate, de sursă, de bucătăria hidrogenului” şi pentru a înţelege astfel mai bine mecanismele formării sale, după cum a explicat Jacques Pironon, director de cercetare la laboratorul GeoRessources.
Ce este hidrogenul nativ
Hidrogenul nativ se formează în mod natural în subteran, prin reacţii chimice, de exemplu, între apă şi minerale.
În Lorena, unde mineritul alimenta odinioară economia, filoanele de cărbune, transformându-se în gaz „în timp (şi) cu temperatura”, s-ar putea afla la originea formării hidrogenului, a sugerat Pironon.
Potrivit unei alte ipoteze, acesta poate proveni şi dintr-o reacţie între moleculele de fier şi apă - fierul va crea „un fel de rugină”, producând astfel hidrogen.
Studiile în curs de desfăşurare ar trebui să contribuie la aflarea ipotezei corecte.
„Am produs deja hidrogen, l-am adus la suprafaţă şi am văzut mici bule”
Această fază de cercetare permite, de asemenea, anticiparea exploatării viitoare a acestei resurse. În cadrul acestui foraj, „am produs deja hidrogen, l-am adus la suprafaţă şi am văzut mici bule la suprafaţă”, a explicat Fouant.
„Este cu adevărat o promisiune...deocamdată, toate semafoarele indică verde în ceea ce priveşte decarbonizarea, sursa de energie şi independenţa energetică”, a declarat entuziasmat Philippe de Donato, director de cercetare la CNRS, care lucrează la acest proiect.
El a felicitat, de asemenea, „progresul” francez în materie de cercetare în domeniul exploatării gazului dizolvat în apă, în special datorită unei sonde brevetate „pe care suntem singurii care o folosim”. „Am continuat să lucrăm la această sondă şi s-o îmbunătăţim, atât ca sistem de măsurare, cât şi, acum, ca sistem de extracţie la scară industrială”.
Pentru preşedintele regional, Franck Leroy, „aici (...), subsolul face parte din istoria noastră”, iar „mâine poate deveni un atu strategic pentru suveranitatea noastră energetică şi industrială”.
Două asociaţii locale de mediu, însă, au făcut apel la vigilenţă în privinţa impactului viitor al proiectului asupra apelor subterane.
Un proiect anterior al FDE, care viza exploatarea metanului din straturile de cărbune (metanul prins în filoanele de cărbune din subsolului Lorenei), a fost respins în decembrie de Consiliul de Stat francez, tocmai din cauza riscului ridicat de afectare a resurselor de apă.