NATO își reduce reuniunile la nivel înalt și nu va organiza un summit al liderilor în Albania anul viitor, așa cum fusese planificat anterior, din cauza tensiunilor din cadrul Alianței legate de cheltuielile pentru apărare, Iran și războiul din Ucraina. Prim-ministrul albanez Edi Rama a declarat, joi, că „nu există încă o poziție comună cu privire la momentul în care va avea loc summitul, cu siguranță nu în 2027”. El a spus că „în 2028, dacă va fi un summit, acesta va avea loc la Tirana”, scrie, duminică, Associated Press.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a minimalizat, însă, problema.
„Suntem flexibili în ceea ce privește summiturile NATO. Avem summituri atunci când avem nevoie de ele”, a spus el, subliniind că îl va organiza pe următorul „când va fi nevoie”.
Până acum aproximativ un deceniu, NATO organiza summituri la fiecare doi ani.
Și reuniunile ministeriale sunt reduse. Miniștrii Apărării din NATO se întâlnesc, de obicei, în octombrie, dar nu au avut loc discuții luna trecută și nu sunt planificate pentru octombrie 2027. Miniștrii de Externe au programată o singură întâlnire anul viitor, în loc de două, în cadrul a ceea ce NATO descrie ca un „pachet de reorganizare”.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, și secretarul de stat, Marco Rubio, au lipsit fiecare de la câte o reuniune NATO sau au plecat înainte de încheierea discuțiilor de când au preluat mandatul. Hegseth a folosit întâlnirile miniștrilor Apărării pentru a-i certa sau a-i linguși pe aliații europeni și pe Canada.
Summitul planificat din Albania evidențiază provocările cu care se confruntă Alianța. Albania a fost desemnată gazda summitului pentru anul viitor, în 2025, dar numele său a fost eliminat dintr-o declarație a summitului din iulie.
Unii aliați consideră că Albania nu alocă suficient pentru apărare și au fost reticenți în a recompensa țara cu marele eveniment NATO. Se preconizează că guvernul de la Tirana va cheltui 2,15% din PIB-ul său pentru apărare în acest an.
Obiectivul NATO este ca cei 32 de aliați să cheltuiască 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035 și 1,5% pentru infrastructura legată de apărare. Albania nu este cea mai afectată dintre cele 32 de țări membre. Spania, Belgia și Slovenia se descurcă mult mai rău.
Summiturile epuizează resurse și au costuri politice
Găzduirea unui summit în sine are costuri financiare și politice enorme. Olanda a avut nevoie de un an de pregătiri înainte de reuniunea din 2025 de la Haga și de o investiție de aproximativ 100 de milioane de dolari.
Oficialii au declarat că NATO ar fi trebuit să se decidă asupra Albaniei până în octombrie pentru a avea suficient timp să organizeze un summit anul viitor.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, care a găzduit gala din acest an în vastul său complex palatal din Ankara, a renovat un aeroport militar pentru sosirea liderilor și a mobilizat zeci de mii de membri ai forțelor de securitate, închizând practic părți ale capitalei. Funcționarilor publici neesențiali li s-a acordat o săptămână liberă.
„Întotdeauna implică multă securitate. Este un eveniment costisitor să organizezi o întâlnire cu 32 de aliați și apoi cu țări partenere și partenerii indo-pacifici pe care îi avem, precum Japonia și Coreea, Australia, Noua Zeelandă”, a declarat Rutte pentru AP.
Summitul din Turcia a fost, de asemenea, un spectacol politic. Situația amenința să scape de sub control încă înainte ca Trump și omologii săi să se așeze la masa negocierilor.
Trump a reînviat vechile discuții despre preluarea controlului asupra Groenlandei, o parte autoguvernată a Danemarcei, aliată a NATO, lovind esența motivului pentru care organizația a fost înființată în 1949: apărarea reciprocă.
De asemenea, el a cerut „loialitate”, acuzând NATO că nu a susținut războiul său împotriva Iranului.
Summiturile sunt de obicei o demonstrație sobră de hotărâre și unitate de scop din partea țărilor membre pentru a descuraja orice adversar care ar putea fi tentat să testeze NATO. Aliații europeni bănuiesc că Rusia vrea să facă exact asta.
La Ankara, Rutte a condus o „mare dezvăluire” în industria de apărare pentru a încerca să-l convingă pe liderul american că aliații alocă mult pentru asta.
Pe lângă prețul cheltuit și costurile aferente menținerii lui Trump de partea NATO, experții spun că, probabil, deocamdată s-au realizat suficiente rezultate. Au fost stabilite noi obiective de cheltuieli și de capacitate militară, iar la Ankara s-a discutat despre planificarea forțelor.
„Există un argument puternic că, dacă nu există lucruri care să merite reunirea a 32 de lideri, atunci poate că nu se va organiza întâlnirea”, a declarat David Cattler, cercetător senior la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene.
În orice caz, există și alte opțiuni disponibile în caz de urgență. NATO a organizat primul său summit online în februarie 2022, după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei.
