Noul guvern al Ungariei este pregătit să permită Uniunii Europene să îl sancționeze pe patriarhul Kirill, conducătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, precum și pe alte persoane pe care fostul premier Viktor Orban le-a protejat anterior, potrivit informațiilor confirmate de Euronews.
Această schimbare ar putea deschide calea pentru includerea pe lista neagră a UE a uneia dintre cele mai influente figuri religioase din Rusia. Oficialii spun că un „mini” pachet de sancțiuni este deja în pregătire.
Uniunea Europeană a încercat pentru prima dată să îl includă pe Kirill pe lista sancțiunilor în 2022 și l-a acuzat că sprijină invazia pe scară largă a Ucrainei și că răspândește propagandă revizionistă. Ungaria, sub conducerea lui Orban, a blocat însă măsura, invocând libertatea religioasă.
Bruxellesul speră că succesorul lui Orban, Peter Magyar, va permite acum adoptarea deciziei. Magyar încearcă să se distanțeze de folosirea notorie a dreptului de veto de către Orbán.
„Sancțiunile care ar submina stabilitatea economică a Ungariei sunt absolut inacceptabile. Dar în cazurile în care fostul guvern a folosit puterea statului ungar pentru a face înțelegeri private, mă aștept ca noul guvern să nu blocheze eforturile comune ale UE de a crește presiunea asupra Rusiei pentru a pune capăt acestui război”, a declarat pentru Euronews Márton Hajdu, un apropiat al lui Magyar și președintele comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul Ungariei.
Alte persoane din Rusia au fost inițial incluse pe lista sancțiunilor, dar au fost ulterior eliminate la insistențele lui Orban. Printre acestea se numără ministrul Sportului, Mihail Degtiariov, și oligarhul Viatcheslav Kantor. Aceste nume ar putea fi acum readuse în discuție.
Sancțiunile necesită unanimitate, iar lista persoanelor propuse se poate schimba pe măsură ce negocierile avansează. Premierul slovac Robert Fico, care și-a folosit la rândul său dreptul de veto pentru a proteja anumite persoane din Rusia, nu era în funcție atunci când UE a încercat să îl includă pe Kirill pe lista sancțiunilor, în 2022.
„Flota din umbră”, sub supraveghere
În plus, propunerea care e discutată, una de dimensiuni reduse, urmărește să vizeze și câteva nave din „flotă din umbră”, folosită de Rusia pentru a ocoli restricțiile occidentale privind vânzările de petrol.
„Flota din umbră” a fost acuzată că navighează sub pavilioane false, că este implicată în acte de sabotaj și că reprezintă o amenințare pentru mediu. În ultimele luni, mai multe țări, printre care Franța, Suedia și Polonia, au inspectat nave suspecte, semn al unei hotărâri mai mari de a combate eludarea sancțiunilor.
Înalta Reprezentantă Kaja Kallas a cerut UE să acționeze mai rapid împotriva „flotei din umbră”, fără să aștepte un pachet complet de sancțiuni.
„Am adoptat și abordarea de a lucra asupra sancțiunilor privind «flota din umbră» în mod continuu, astfel încât, imediat ce aflăm despre nave, să le includem pe listă”, a declarat ea luna trecută.
Prin urmare, UE va începe să vizeze navele din „flota din umbră” și anumite persoane în mod continuu, o noutate în modul de lucru al blocului comunitar.
Ambasadorii vor discuta prima oară despre această propunere vineri, obiectivul fiind să fie adoptată la Consiliul Afaceri Externe din 15 iunie.
Al 21-lea pachet de sancțiuni economice este așteptat să fie prezentat în iunie, cu obiectivul de a fi aprobat definitiv până la 15 iulie.
Profitând de impulsul creat după plecarea lui Orban, UE ia în calcul și schimbarea perioadei de reînnoire a sancțiunilor, de la șase luni la un an, măsură pe care fostul premier ungar a respins-o vehement pentru a-și păstra influența prin dreptul de veto.
Ştiri video recomandate
