Republicanii au câștigat, marți seara, alegerile speciale pentru locul din Congresul american lăsat liber de Marjorie Taylor Greene, în statul Georgia. Pe hârtie, e o victorie. În realitate, e un semnal de alarmă pentru Donald Trump: într-un district pe care îl câștigase acum doi ani la o diferență uriașă, republicanii au ieșit acum pe primul loc la mustață. Iar în Wisconsin, statul-cheie care decide de obicei cine ajunge la Casa Albă, democrații au câștigat detașat o cursă pentru Curtea Supremă locală. Cele două rezultate, analizate de CNN și The New York Times, arată că ceva începe să se miște în electoratul american – la mai puțin de un an de la revenirea lui Trump la putere.
La prima vedere, marți seara a fost o seară bună pentru republicani: candidatul lor, Clay Fuller, a câștigat alegerile speciale pentru districtul 14 al Georgiei, locul rămas liber după ce Marjorie Taylor Greene a demisionat în ianuarie. Cursa a fost atribuită rapid republicanilor, iar Fuller a intrat în Congres.
Și totuși, în spatele victoriei se ascunde o veste proastă pentru Donald Trump și partidul său.
O victorie care arată ca o înfrângere
În 2024, Donald Trump câștigase districtul 14 din Georgia cu un avans de 37 de puncte procentuale. Marjorie Taylor Greene, una dintre cele mai vocale susținătoare ale lui Trump, câștigase și ea districtul cu aproximativ 29 de puncte. Era, cu alte cuvinte, un teritoriu adânc republican.
Marți seara, Fuller a câștigat cu mai puțin de 12 puncte avans în fața democratului Shawn Harris.
Diferența este uriașă: o deplasare de 25 de puncte spre stânga față de scorul prezidențial din 2024. Practic, deși democrații au pierdut cursa, Shawn Harris a redus distanța dintre tabere cu peste două treimi.
Este, potrivit datelor compilate de CNN, cea mai mare „suprareprezentare" democrată într-o alegere specială pentru Congres de când Trump a ajuns prima oară la Casa Albă, în 2017. Recordul anterior, de 23 de puncte, fusese stabilit anul trecut în districtul 1 al Floridei, locul lăsat liber de Matt Gaetz și câștigat tot de un republican, Jimmy Patronis, cu un avans de circa 15 puncte.
Unde s-au mișcat cel mai mult voturile
Potrivit unei analize a The New York Times, în districtul 14, cea mai mare deplasare s-a produs în comitatul Floyd – care include orașul Rome, cel mai mare din regiune, și Berry College – unde mișcarea a fost de circa 30 de puncte. Schimbări notabile s-au mai înregistrat în comitatul Paulding, parte din zona metropolitană Atlanta, și în comitatul Whitfield, unde 31% din populație este hispanică. Whitfield are în centru orașul Dalton, cunoscut drept „capitala mondială a covoarelor”, datorită industriei locale.
În zonele din comitatul Cobb care intră în district – un teritoriu pe care atât Trump, cât și Greene îl câștigaseră în 2024 – Harris a ieșit pur și simplu pe primul loc.
Ce s-a schimbat între martie și iunie
Alegerile speciale ajunseseră în „runoff” – al doilea tur – după ce, în primul tur din 10 martie, niciun candidat nu obținuse majoritatea. Atunci, în plină criză a războiului din Iran, candidații democrați adunaseră împreună aproape 40% din voturi. Marți, Harris a urcat singur la circa 44%, notează CNN.
Iar asta s-a întâmplat în condițiile în care republicanii naționali luaseră decizia, deloc obișnuită pentru un district atât de sigur, să bage bani în campanie.
Și în Wisconsin, o seară la fel de bună pentru democrați
În aceeași seară, în Wisconsin – probabil cel mai disputat stat-pendul al Americii – candidata susținută de democrați la Curtea Supremă a statului, Chris Taylor, a câștigat detașat în fața republicanei Maria Lazar, cu un avans de aproximativ 20 de puncte, relatează CNN.
Cursa nu a stârnit atâta vâlvă ca cea de anul trecut, când în prim-plan se aflase Elon Musk – un episod care, retrospectiv, a marcat și începutul sfârșitului pentru rolul său de imagine al administrației Trump și pentru Departamentul pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE). Atunci, candidatul susținut de republicani pierduse cu 10 puncte, iar liberalii își păstraseră majoritatea de 4–3 în instanță.
De data asta, miza păruse mai mică, fiindcă echilibrul curții nu era pus în joc. Numai că rezultatul a fost cu atât mai răsunător: Taylor a urcat majoritatea liberală de la 4–3 la 5–2 și a obținut cea mai mare marjă de victorie într-o cursă disputată pentru Curtea Supremă din Wisconsin de după anul 2000. Într-un stat în care ultimele trei alegeri prezidențiale s-au decis la mai puțin de un punct procentual diferență, cifra este uluitoare.
Taylor a reușit chiar să răstoarne câteva comitate istoric republicane. Unul dintre ele este Jefferson, un comitat semi-rural pe care Trump îl câștigase cu 16 puncte în urmă cu doi ani. Alt comitat pe care părea s-o întoarcă era Ozaukee, din suburbiile orașului Milwaukee, câștigat de Trump cu 10 puncte.
Ce înseamnă, până la urmă, toate acestea
De la învestirea celui de-al doilea mandat al lui Trump, jumătate dintre primele 10 cele mai bune „suprareprezentări” ale democraților în alegerile speciale din ultimii ani au venit deja, arată datele CNN. Tendința e clară: în districtele câștigate cu ușurință de Trump în 2024, democrații vin acum din urmă cu marje de două cifre.
Și totuși – și aici e nevoie de prudență – alegerile speciale nu sunt un termometru perfect pentru ce s-ar putea întâmpla la alegerile generale din noiembrie. The New York Times atrage atenția că, la aceste scrutinuri, prezența la urne este, de regulă, scăzută, iar la vot ies mai degrabă alegătorii foarte motivați, în vârstă și cu studii superioare – un profil care, în actualul peisaj politic american, înclină mai degrabă spre democrați.
Ştiri video recomandate
