Secretarul de stat american Marco Rubio urmează să se întâlnească vineri cu aliații din NATO, pentru prima dată de când președintele Donald Trump a pus sub semnul întrebării rolul Statelor Unite în alianță odată cu divergențele legate de războiul cu Iranul. În paralel, Washingtonul a anunțat planuri de retragere a 5.000 de militari din Europa, relatează Reuters.
Înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, care are loc în Suedia, Rubio a spus că Donald Trump este „foarte dezamăgit” de unele state aliate care nu au permis SUA să folosească bazele de pe teritoriul lor pentru operațiunile legate de conflict, menționând în mod special Spania.
„Sunt țări precum Spania care ne refuză utilizarea acestor baze - atunci de ce faceți parte din NATO? Este o întrebare foarte corectă”, a declarat Rubio la Miami. El a adăugat însă că alte state din alianță au sprijinit Statele Unite, dar subiectul trebuie discutat deschis.
Donald Trump a criticat în mod repetat membrii NATO, acuzându-i că nu au contribuit suficient la sprijinirea campaniei militare americano-israeliene și a mers până la a sugera că ia în calcul retragerea din alianță sau reconsiderarea angajamentului SUA față de apărarea colectivă.
Oficialii NATO au subliniat că alianța nu a fost implicată direct în războiul cu Iranul și că Statele Unite nu au cerut participarea NATO. Totuși, mai multe state membre au permis accesul la baze militare și spațiu aerian pentru forțele americane.
Tensiunile dintre Washington și aliații europeni au fost amplificate și de discuțiile privind Groenlanda, teritoriu al Danemarcei, după ce Trump a reluat presiunile pentru preluarea sa.
Rutte: Am discutat cu Trump, am simțit dezamăgirea
Mark Rutte a spus că la reuniunea miniștrilor de externe vor fi discutate toate evoluțiile importante, inclusiv situația din jurul Strâmtorii Ormuz și relația cu SUA.
„Fără îndoială, vom discuta toate evenimentele relevante, inclusiv Strâmtoarea Ormuz. Am discutat și cu președintele Trump, cu secretarul de stat și cu secretarul apărării și am simțit această dezamăgire. Europenii au înțeles mesajul”, a transmis el.
Rutte a explicat și că utilizarea bazelor militare europene de către SUA se bazează pe acorduri bilaterale, iar statele europene, în ansamblu, și-au respectat aceste angajamente. El a dat ca exemplu România, Bulgaria, Portugalia, Grecia, dar și state mai mari precum Italia, Marea Britanie, Franța și Germania, spunând că toate au permis accesul americanilor acolo unde a fost nevoie.
„Am fost la București săptămâna trecută și am văzut cu ochii mei, și știți că guvernul român a trebuit să modifice chiar și legislația pentru a face acest lucru posibil, și a făcut-o, cred, în una sau două zile. Am văzut avioanele de realimentare pe aeroportul din București. Dar același lucru este valabil și pentru Bulgaria, Portugalia. Este valabil pentru Grecia, dar și pentru țările mai mari, precum Italia, Regatul Unit, Franța și Germania. Așadar, toate aceste țări, atunci când vine vorba de punerea la dispoziție a bazelor lor, fac ceea ce SUA s-ar putea aștepta pe baza angajamentelor bilaterale.”, a spus Rutte.
În ceea ce privește anunțul privind suplimentarea forțelor americane din Polonia, șeful NATO a spus că salută decizia, dar a subliniat că direcția generală este clară: o Europă mai puternică și un NATO mai echilibrat, în care dependența de un singur aliat să scadă treptat.
„Traiectoria pe care ne aflăm, și anume o Europă mai puternică și un NATO mai puternic, asigurându-ne că, în timp, pas cu pas, vom fi mai puțin dependenți de un singur aliat, așa cum am fost atâta timp, și anume Statele Unite, astfel încât și ei să aibă posibilitatea și opțiunea de a se orienta mai mult către alte priorități, care sunt și în interesul nostru, va continua. Dar, desigur, salut cu mare bucurie acest anunț”, a spus șeful NATO,
Rutte a mai precizat că această tranziție va continua, în paralel cu consolidarea capacităților europene de apărare.
Europenii încearcă să calmeze tensiunile
La reuniunea din orașul suedez Helsingborg, miniștrii europeni intenționează să transmită un semnal de calm către Washington și să arate că sunt dispuși să contribuie la asigurarea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, odată ce situația o va permite, și să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea europeană. Iranul a restricționat traficul prin strâmtoare în contextul conflictului.
Îngrijorările europenilor au crescut și după anunțul retragerii a 5.000 de militari americani din Europa, decizie pe care oficiali americani au legat-o de criticile cancelarului german Friedrich Merz la adresa strategiei lui Trump privind Iranul.
Inițial, Washingtonul a transmis că trupele vor fi retrase din Germania, însă ulterior a revenit, precizând că este vorba și despre amânarea desfășurării unei brigăzi în Polonia. Aliații au fost derutați și de lipsa de claritate a comunicării deciziei.
În plus, Statele Unite au anunțat că nu vor mai desfășura rachete Tomahawk cu rază lungă în Germania și că vor reduce contribuția la forțele de reacție rapidă ale NATO, folosite în situații de criză.
Comandantul suprem al NATO, generalul american Alexus Grynkewich, a încercat să liniștească aliații, spunând că eventualele reduceri vor fi făcute treptat, pe parcursul mai multor ani, pentru a permite Europei să își dezvolte propriile capabilități.
„Pe măsură ce pilonul european al alianței devine mai puternic, SUA își pot reduce prezența și se pot concentra pe capacitățile critice pe care aliații nu le pot încă asigura”, a spus acesta la sediul NATO.
„Momentul adevărului” pentru relația SUA–Europa
Reuniunea de la Helsingborg este văzută de diplomați europeni ca un test pentru relația cu Washingtonul, mai ales după criticile dure ale lui Donald Trump legate de implicarea SUA în conflictul din Orientul Mijlociu. Miza principală este clarificarea planurilor privind retragerea trupelor americane din Europa.
Un diplomat european a descris întâlnirea ca un posibil „moment al adevărului”, în care se va vedea dacă alianța intră sau nu într-o perioadă de distanțare față de SUA.
În același timp, Donald Trump a anunțat joi trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, invocând relația bună cu președintele Karol Nawrocki.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că aliații europeni și Canada „au auzit apelul american la acțiune” și că sunt pregătiți să își asume mai mult.
În zona Strâmtorii Ormuz, nave de război au fost deja poziționate în cadrul unei coaliții internaționale conduse de Marea Britanie și Franța, iar NATO ar putea avea un rol în viitor, deși nu a fost luată încă o decizie.
Washingtonul urmează să anunțe și reducerea contribuției la așa-numita „cavalerie” a NATO - forțele de întărire rapidă care pot fi mobilizate în mai puțin de 180 de zile. Mark Rutte a spus că această schimbare era anticipată și nu este motiv de alarmă, dar aliații vor să primească mai multe clarificări.
Pregătiri pentru summitul de la Ankara
Înaintea summitului NATO din iulie, de la Ankara, aliații europeni pregătesc noi angajamente de apărare și achiziții de armament, inclusiv contracte cu Statele Unite, în încercarea de a consolida parteneriatul transatlantic.
În același timp, NATO discută și despre sprijinul pentru Ucraina. Mark Rutte a propus ca statele aliate, fără SUA, să aloce cel puțin 0,25% din PIB pentru sprijin militar acordat Kievului, însă a admis că este puțin probabil ca propunerea să fie acceptată în forma actuală.
„Sunt multe țări care nu cheltuiesc suficient”, a spus Rutte la Stockholm, alături de premierul Suediei. Franța, de exemplu, este criticată de unii parteneri pentru nivelul mai redus al sprijinului financiar, în timp ce Parisul susține că ajută Ucraina și prin alte mijloace, precum informații militare și inițiative de securitate.
Ştiri video recomandate
