România a scăzut în indexul Transparency International privind percepția corupției, ocupând locul 70 din 182 de țări. Cu un scor de 45 de puncte, țara noastră este percepută, alături de Bulgaria și Ungaria, drept una dintre cele mai corupte din Europa. Același scor a fost obținut și de două state africane: Benin și Sao Tome și Principe.
Cele mai puțin corupte țări din Europa de Vest și din UE sunt percepute ca fiind Danemarca (89), Finlanda (88) și Norvegia (81). Acestea se numără printre țările cu cele mai bune rezultate la nivel global.
Frustrarea publică față de corupție este în creștere, Bulgaria (40) și Spania (55) înregistrând cele mai mari proteste din ultimii ani. În Bulgaria, influența privată pe scară largă asupra statului a alimentat apelurile la acțiune împotriva cleptocrației.
Printre țările cu cele mai mari îmbunătățiri din 2012 până în prezent se numără Grecia (50), cu o creștere de 14 puncte, și Cehia (59), cu o creștere de 10 puncte.
Tendință de scădere a scorurilor în democrațiile tradiționale
În schimb, țările cu cele mai mari scăderi includ Spania (55), cu o scădere de 10 puncte, și Malta (49), cu o scădere de 8 puncte. Regatul Unit (70) a înregistrat una dintre cele mai dramatice scăderi, cu 12 puncte mai puțin față de 2017.
Țările baltice — Estonia (76), Letonia (60) și Lituania (65) — și-au crescut scorurile în ultimul deceniu, remarcându-se prin angajamentele lor față de un guvern deschis și reformele anticorupție. Cu toate acestea, persistă lacune importante, în special privind transparența activităților de lobby, protecția denunțătorilor și claritatea finanțării politice.
În întreaga regiune, se observă o tendință de scădere a scorurilor în democrațiile tradițional performante, precum Franța (66), Suedia (80) și Olanda (78).
Transparency International precizează că în decembrie 2025, UE a adoptat prima sa Directivă anticorupție, menită să armonizeze legislația penală în toate statele membre și să stabilească o abordare de toleranță zero. Cu toate acestea, prevederile cheie au fost slăbite, drept urmare, cadrul final al Directivei este insuficient în ceea ce privește ambiția, claritatea și aplicabilitatea, irosind o oportunitate de a adopta o poziție colectivă împotriva corupției.
Pe măsură ce statele membre ale UE se pregătesc să transpună Directiva, acestea ar trebui să o trateze ca pe o rampă de lansare, nu ca pe un plafon, pentru o reformă ambițioasă și o aplicare a acesteia.
Ştiri video recomandate
